Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Talmacitorul muresean al lui Gala Galaction

"Gala Galaction este cel mai de seama scriitor aparut dupa Mihail Sadoveanu".

(Garabet Ibraileanu)

 

Ni l-a talmacit pe Gala Galaction, cunoscut scriitor, teolog, profesor de teologie si autor al unei noi traduceri a Bibliei in limba romana. Coplesit probabil de increderea ce i se acorda, mureseanul Gheorghe Cunescu - preot timp de aproape 20 de ani, in Lueriu, jud. Mures - s-a aplecat cu atentie asupra celor 8 caiete ale "Jurnalului" lui Galaction. Cuvintele spuse de acesta cu putin timp inainte de trecerea sa in nefiinta erau cat se poate de clare: "Ma va explica (Cunescu – n.a.) neamului meu, mai bine decat ma explic eu". Cartea despre Gala Galaction i-a adus preotului Cunescu, pe langa un binemeritat premiu, si recunoasterea calitatii de membru al Uniunii Scriitorilor din Romania. Dar cine era Gheorghe Cunescu, modestul preot dintr-un sat muresean, gratulat cu atata incredere din partea lui Gala Galaction?

Pe numele sau adevarat Grigore Pisculescu, cel ce avea sa-si ia mai tarziu pseudonimul literar de Gala Galaction (1879-1961), se nascuse intr-o familie modesta a unui taran din Teleorman. Devenit preot in 1922, iar patru ani mai tarziu profesor la Facultatea de Teologie din cadrul Universitatii din Chisinau, Galaction a desfasurat in perioada interbelica - in paralel cu activitatea de la catedra - si o intensa activitate publicistica, fiind in acest sens sustinut si incurajat de Tudor Arghezi. Autor al unor volume de nuvele, romane si note de calatorie, de mare succes, Gala Galaction s-a bucurat, dupa 1945, de toate onorurile nu numai datorita talentului sau literar incontestabil, dar si orientarii sale politice de stanga, ajungand spre finalul vietii, vicepresedinte al Uniunii Scriitorilor din Romania, membru al Academiei Romane si deputat in Marea Adunare Nationala a Republicii Populare Romane. Promovarea ideii de intelegere, toleranta si iubire crestina fata de evrei in timpul regimului antonescian, i-au adus parintelui Galaction o recunoastere din partea statului Israel. In acest sens este elocvent si onorant gestul Primariei din Ierusalim care, in amintirea si onoarea sa, a dat numele sau unei piatete.

"Viata mea e un lung tesut de ciudatenii"

Mereu cautator si etern nemultumit fata de inechitatile sociale, Gala Galaction n-a devenit un om de stanga "orientandu-se" dupa vremurile care se anuntau in Romania, dupa 1945. Fusese intotdeauna de stanga, fara a face o politica militanta, iar schimbarea de regim o percepuse ca pe o confirmare a izbanzii ideilor sale. In literatura lui Galaction - dincolo de valoarea intrinseca a acesteia - transpar uneori aceste convingeri, dar acest fapt nu-i altereaza cu nimic din valoare. In timp ce Pompiliu Constantinescu incerca sa-l incadreze pe Gala Galaction in niste "tipare estetice", spunand ca "romanul sau este o demonstratie de geometrie estetica", Tudor Vianu il completa spunand ca Galaction "se situeaza printre scriitorii intelectuali si esteti", iar George Calinescu, mai nuantat cu interpretarea operei, scria ca "subiectele sale sunt controverse sentimentale, care intra in sfera artei proportional cu impetuozitatea lor…" Referindu-se la opera lui Galaction, Al. Philippide, preciza la randul sau "…el pune intotdeauna frumosul in slujba adevarului, adica a unei idei pe care el o socoteste adevarata". Tratand atat omul, cat si opera in termeni mai putini laudativi, Teodor Vargolici scria despre Gala Galaction ca "…a fost un om ca toti oamenii, caruia nimic din ceea ce e omenesc nu i-a fost strain, dar si slujitor al dogmelor crestine…Ca om, Gala Galaction n-a fost un abstinent, ci dimpotriva, a sorbit din tot ce e lumesc, chiar daca propria-i persoana intrupa un teolog si apoi un cleric ortodox. In opera sa literara e adesea evident un amestec de paganism si serafism". Insa poate ca cel mai bine isi caracteriza viata - si indirect opera - chiar Gala Galaction. "Viata mea, spunea acesta, este un lung sir de ciudatenii".

Gala Galaction, in vizita la Targu-Mures

Despre Gala Galaction, au scris in termeni laudativi - impresionati fiind de capacitatea de sugestie a operei sale si de dimensiunea umana a intrigilor pe care le concepea in romane si nuvele - atat Garabet Ibraileanu, D. Caracostea, George Calinescu, cat si Perpessicius, Tudor Vianu si Serban Cioculescu. Trebuie spus faptul ca mare parte din actiunile nuvelelor sale sunt plasate in locuri si peisaje pe care le vazuse in timpul calatoriilor ("Moara lui Califar", "Langa apa Vodislavei", "Maica Rahila si sora Veronica" s.a.) Gala Galaction dovedise de tanar un apetit extraordinar pentru calatorie, iar acest apetit avea sa-l dovedeasca si la varste inaintate. Spre exemplu, in toamna anului 1945, la aproape 70 de ani, a intreprins un adevarat tur prin orasele Transilvaniei: Deva, Lugoj, Resita, Timisoara, Arad, Oradea, Cluj, Turda, Targu-Mures, Reghin, Sibiu, Fagaras si Brasov. Parte din aceste impresii le va publica in scurte articole de presa. Intr-unul din acestea ce se intitula "Calatorind prin Ardeal", si care a fost publicat in "Revista literara" din 7 septembrie 1947, Gala Galaction nota: "Am luat parte la cateva sezatori langa colegii mei Gaal Gabor, Nagy Istvan, Meliusz Ioszef, Dimitrie Corbea, Eugen Jebeleanu, Zaharia Stancu, s.a….Publicul a raspuns cu insufletire si salile din Turda, din Targu-Mures, din Brasov, din Arad, din Oradea au urmarit cu entuziasm lecturile, cuvantarile si cantecele in cele doua limbi…"

Preotul Cunescu din Lueriu - Mures

Biografia preotului muresean (prin adoptie) Gheorghe Cunescu (1914-1991) nu are nimic cu adevarat senzational. Nascut in Basarabia, a urmat Seminarul Teologic din Chisinau si apoi Facultatea de Teologie din acelasi oras. Dupa ce in anul 1940 a fost hirotonit preot, timp de doi ani a slujit la o parohie in Basarabia, alti doi ani la o parohie din judetul Dolj, apoi patru ani (1948-1952) a fost preot la Ideciu de Jos, judetul Mures. Intre 1952-1971 a fost preot la Lueriu – Mures si timp de trei ani (1972-1975) preot la Biserica "Popa Tatu" din Bucuresti. In 1975 s-a pensionat dedicandu-se total scrisului cu care de altfel mai cochetase sporadic si pana atunci. Cei ce l-au cunoscut pe preotul Cunescu in "perioada sa mureseana" au amintirea placuta a unui om calm, asezat, cult si foarte modest. Din pacate nu am reusit sa gasesc nicio fotografie a parintelui Cunescu. Intrebarile pe care mi le-am pus vis-a-vis de persoana domniei sale au fost doua: cand a reusit parintele Cunescu sa atraga atentia parintelui Gala Galaction si de ce aproape intreaga sa viata, parintele Cunescu s-a tot mutat prin diverse parohii parand ca doreste sa i se "piarda" urma? Nu am pretentia ca am aflat, dar posibile explicatii ar exista. In timp ce urma Facultatea de Teologie din cadrul Universitatii din Chisinau, studentul (pe atunci) Cunescu ii cunoscuse si se apropiase de doi dintre profesorii sai, total deosebiti ca orientare politica: Gala Galaction, respectiv Nechifor Crainic. Fiecare dintre ei ii apreciasera eruditia. Am mai aflat apoi ca dupa cedarea Basarabiei catre URSS, timp de mai bine de un an si jumatate tanarul Gheorghe Cunescu ocupase cu sprijinul lui Nechifor Crainic un post de functionar in Ministerul Propagandei. Dupa 1945, in conditiile accederii la putere a comunistilor, darea in vileag a protectiei de care se bucurase din partea lui Crainic, dar si slujba din Ministerul Propagandei, i-ar fi putut fi fatale. Preferase sa se mute din parohie in parohie. Apoi devenise protejatul lui Gala Galaction care, asa cum am mai spus, ii apreciase eruditia inca de cand era student la Chisinau. Si-l delegase ca pe un fel de legatar testamentar al operei sale literare. Cunescu s-a achitat foarte bine de sarcina, iar cartile sale despre Gala Galaction i-au adus la batranete atat calitatea de membru al Uniunii Scriitorilor, dar si recunoasterea oficiala. Au ramas in urma sa trei carti in manuscris, din pacate nici acum valorificate.

Nicolae BALINT

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page