Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

"Ultima pirueta" - Istorie, dragoste si religie intr-un roman semnat Vavila Popovici (Raleigh, North Carolina, SUA).

 Romanul "Ultima pirueta" de Vavila Popovici se concentreaza in jurul cuplului Laura-Alec. Evenimentele traite de cei doi soti sunt inregistrate cu acuratete in propriul jurnal, de Laura si vorbesc despre drama intelectualului roman dintotdeauna. De asemenea, Vavila Popovici evoca prin intermediul jurnalului Laurei, existenta, gandurile, sentimentele personajelor care interactioneaza cu aceasta. Fiecare capitol din "Ultima pirueta" are ca motto un extras dintr-un scriitor cunoscut, cum ar fi Vasile Voiculescu, Garabet Ibraileanu, Emil Cioran, Arhip Ciobotariu etc.

Vavila Popovici este autoarea a numeroase volume de versuri si proza. Printre acestea se numara „Singuratatea clipelor tarzii", „Noapte de iarna", „Piticul din ceasca de cafea", „Ingerul scrie poemul", „Jurnalul unei veri", „Mai sunt barbati buni", „Jurnal american". Scriitoarea debuteaza in 1982, in revista "Ramuri" din Craiova, iar sase ani mai tarziu, in 1988, castiga premiul Editurii Eminescu. Vavila Popovici locuieste in prezent, in Statele Unite ale Americii, in orasul Raleigh, capitala statului Carolina de Nord.

„Am folosit ca pretext literar un jurnal"

Vorbind despre romanul „Ultima pirueta", Vavila Popovici marturisea: "Jurnalul nu a existat. Laura a existat, intamplarile sunt in mare masura reale. Povestea ei am aflat-o de la cei care au cunoscut-o. Felul in care le-am redat, imi apartine. Este povestea unei vieti, dar si drama poporului nostru, a celor dezradacinati. O transfigurare artistica pe care am scris-o sub imperiul inspiratiei care a venit ca un val asupra-mi, bazat pe acele realitati cunoscute... Am folosit ca pretext literar un jurnal lasat prietenei de catre Laura, personajul principal care isi traieste ultimele zile de viata intr-un spital. Sunt intamplari reale, simtamintele ei au trecut prin filtrul intelegerii si simtirii mele. Firul intamplarilor este derulat in scopul aratarii dramei celor de sub ocupatie, dar si a celor refugiati de teama « ciumei comuniste ». Am urmarit destinul Laurei, pot spune de la nastere pana la moarte, am mers pe un fir epic propus, urmarind descrierea unor intamplari din Basarabia si din Patria-mama, Romania, atmosfera vremurilor..."

« Ultima pirueta » - o impletire de epic si liric

« Ultima pirueta » este un micro-roman. La fel ca si in "Cartea mamei", stilul din « Ultima pirueta » este o impletire de epic si liric. Naratiunea nu are nimic banal, fiind presarata pe alocuri cu pasaje idilice, a caror naturalete poetizeaza epicul cartii. Autoarea prezinta cu mult har si originalitate viata rurala din Basarabia de dinainte si de dupa 23 august 1939, dar si mediul rural si citadin din Romania comunista si post-decembrista. Ar mai trebui remarcate naturaletea si frumusetea descrierilor, profunzimea simbolurilor, analiza transformarilor sufletesti ale personajelor, prezentarea raporturilor acestora cu familia, elemente care fac din "Ultima pirueta" o carte de suflet. Romanul Vavilei Popovici este de asemenea, o reusita monografie a satului moldovenesc, dar si o carte despre valori si despre credinta in Dumnezeu, intr-o lume in care totul este politizat. Titlul cartii anunta finalitatea tragica a intamplarilor, precum si faptul ca fericirea este trecatoare.

"Vin romanii, vin ai nostri!"

In „Ultima pirueta", toposul casei devine referinta. Dorinta de deschidere, de gasire a idealului, de descoperire a ritmului interior, de speranta, se leaga de acest simbol. Pentru Laura, casa este un adevarat rai. Acest rai nu dureaza, pentru ca istoria se dovedeste a fi necrutatoare. "La 26 iunie 1940 rusii dau ultimatum Romaniei - cedarea Basarabiei si a Bucovinei de Nord. S-a starnit o panica cumplita. Cine, care cum a putut a plecat, lasandu-si casele, pamanturile si rudele." Si totusi, un an mai tarziu, roata se intoarce, iar istoria, capricioasa, pare sa tina de data aceasta, cu romanii. „In data de 22 iunie 1941 Hitler ataca Rusia, alaturi de trupele germane, armata romana a trecut Prutul la ordinul Maresalului Antonescu. Basarabia si Bucovina de Nord au fost recucerite. » Pentru romanii de dincolo de Prut sosise momentul unei noi sanse. « Zvonul s-a raspandit repede: "Vin romanii, vin ai nostri!" se soptea la inceput." Insa istoria se schimba din nou. Octombrie 1944. Laura noteaza in jurnal: "... s-a si anuntat din nou ocupatia sovietica. Basarabia si Bucovina de Nord deveneau din nou teritoriul sovietic. Romania Mare, visul de sute de ani al neamului, s-a prabusit din nou." In aceste conditii, Laura hotaraste ca venise momentul ca destinul ei sa se schimbe si pleaca spre Romania, spre Bucuresti.

"De ce ingaduie Dumnezeu... ? »

Un loc aparte in structura romanului il ocupa elementul religios. Credinta in Dumnezeu si in Maica Domnului semnifica pentru eroina existenta unui ideal spre care tinde sa ajunga. Religia inseamna pentru Laura un nou inceput al creatiei fiintei ei spirituale, dar si puterea de a imbunatati lumea, de a se ridica deasupra destinului, de a patrunde intr-un spatiu sacru, de a-si gasi un reper fix. Discutiile purtate de Laura cu preotul satului unde locuiesc ea si Alec imediat dupa casatorie, aduc in prim plan o lume rurala, statornica prin valorile pe care le cultiva. Credinta este un factor modelator, iar rolul preotului, la fel ca si al invatatorului, este de a oferi lumina si sustinere. "Parinte, de ce ingaduie Dumnezeu ispitele? " l-am intrebat... "Ingaduie cu scopul de a ne fortifica in lupta impotriva raului si a ne intari in staruinta de bine, pentru a inainta pe calea virtutii, spre a ne dobandi mantuirea... »

"Necredinta isi intinsese aripile »

Lipsa respectului pentru traditie este inca un element definitoriu pentru societatea in care traieste Laura. Craciunul si Pastele sunt momente cruciale in crestinism, iar faptul ca evolueaza intr-o lume indiferenta la astfel de valori este o drama pentru eroina din „Ultima pirueta". De o mare putere spirituala, ce reveleaza superioritatea Laurei si a mediului arhaic din care provine, sunt descrierile pregatirilor ce se realizau pentru intampinarea Pastelui, in satul ei natal. „Datinile acolo erau respectate cu sfintenie. Noaptea Invierii era cea mai sfanta si minunata noapte a anului. Acum, in vremurile noastre, nimeni nu mai vorbea de venirea acestei mari si sfinte sarbatori. Necredinta isi intinsese aripile si venea de undeva de la rasarit. Pacat! Traditia ar fi trebuit pastrata, ea facea parte din fiinta neamului nostru romanesc."

In cautarea dragostei pure

O alta tema prezentata de roman este aceea a casniciei. Un cuplu care traieste calvarul absentei comunicarii, al suspiciunii, al geloziei si al minciunii este chiar cel al parintilor Laurei. Prin contrast, cuplul format din Laura si Alec se afla in cautarea dragostei pure, absolute, unice. Amandoi sunt intelectuali, iar iubirea lor este o modalitate de a se izola de mediul social, de lumea rea si cupida, de cotidian. Dupa o viata in care relatia lor decurge bine, Laura si Alec ajung intr-un moment de cumpana. Odata cu anul 1989, societatea se schimba, iar Alec are posibilitatea sa isi redobandeasca ambele case - una la Buzau, cealalta in Bucuresti - ce ii fusesera furate de comunisti. Din acest moment, atentia sa se canalizeaza numai in aceasta directie.

Laura devine o a doua Ana, sotia mesterului Manole. Motivul zidului parasit, prezent in balada „Manastirea Argesului", este reluat in „Ultima pirueta". Casele lui Alec sunt asemenea ziduri parasite, iar el intelege ca pentru a le recupera, pentru a fi iarasi stapan pe trecut, trebuie sa aduca un rod, rodul sacrificiului de sine, al jertifirii propriilor valori spirituale si morale, in cazul de fata, iubirea sa pentru Laura. Lipsurile, boala, neintelegerea unui sot pe care il stia altfel, ii vor grabi acesteia sfarsitul. La fel ca si Ana, Laura isi accepta destinul.

Octavian Curpas

Phoenix, Arizona

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page