Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

La Miercurea Nirajului, Biserica Ortodoxa nu este agreata

„Parinte, iarta-le lor ca nu stiu ce fac. (Luca, 23:34)

In prezenta unor inalte fete bisericesti - IPS Andrei, arhiepiscop de Alba-Iulia si PS Protopopul, Gheorghe Sincan - pe data de 26 decembrie 2008, la Miercurea Nirajului a fost sfintita o cruce, primul pas spre ridicarea in viitor, la locul respectiv, a unei biserici ortodoxe. Actul in sine, dar mai ales intentia de viitor a micii comunitati ortodoxe din localitate nu s-a bucurat de intelegerea cuvenita din partea autoritatilor locale. Mai mult chiar, in noaptea Anului Nou, cu o ura viscerala, crucea a fost rupta de persoane necunoscute, pentru ca ulterior, la cateva zile dupa acel act reprobabil, sa fie ridicata din ordinul si in prezenta catorva membri ai Consiliului Local din Miercurea Nirajului. Abuz sau intrarea in legalitate? Dar care este de fapt „starea de legalitate"? Cea invocata de Consiliul Local sau cea declarata de instantele muresene? Care este starea de spirit in randurile comunitatii romanesti, care, dupa asemenea manifestari, se simte amenintata?

Pe data de 11 ianuarie 2009, am fost la Miercurea Nirajului pentru mai mult de patru ore. Doream sa inaugurez o noua rubrica in „Ziarul de Mures", dar cele petrecute acolo m-au determinat pentru moment sa-mi schimb gandurile si sa scriu acest articol. Am discutat cu preotul ortodox, cu cativa localnici...Situatia nu este nici pe departe tensionata asa cum au incercat unele persoane sa o prezinte in media. In momentul de fata, romanii si maghiarii au alte griji si preocupari. La nivelul oamenilor simpli exista un nivel de toleranta mai mult decat acceptabil. Probleme incearca sa creeze cei care cred si sustin ca-i reprezinta pe localnici. Mai ales atunci cand nu au suficienta intelepciune si abilitate de a rezolva simplu, situatiile simple. Preotul ortodox isi sustine punctul de vedere printr-o documentatie vasta din care nu lipsesc actele doveditoare, precum actul de donatie, de intabulare, de proprietate si hotarari ale instantelor muresene, care au dat castig de cauza Bisericii Ortodoxe, in dauna reclamantului, Consiliul Local Miercurea Nirajului. Acesta din urma clameaza sus si tare ca terenul respectiv este domeniu public invocand HG nr. 964i2002. Pana una-alta, in centrul orasului unde mai exista trei biserici (catolica, reformata si unitariana), ortodocsii, care detin la marginea orasului o mica si insalubra capela, nu sunt doriti. Sa fie acesta un act de intoleranta religioasa cu conotatii etnice?

Un tanar preot si problemele lui

Preotul ortodox, Dorel Sandor, din Miercurea Nirajului este tanar si pastoreste o comunitate relativ redusa, circa 100 de suflete. De la bun inceput s-a confruntat cu probleme. Oficiaza slujbele intr-o capela insalubra, loc unde se afla si Casa parohiala. El si enoriasii sai isi doresc o biserica, dar si un cimitir pentru ca - poate parea paradoxal - nu au un cimitir pentru mortii lor. Discutand despre cele petrecute recent la Miercurea Nirajului, preotul Dorel Sandor a declarat: „Intabularea s-a facut in baza unui act de donatie din 1939, iar autoritatile maghiare de ocupatie, au eliberat in 1942 un act de proprietate referitor la terenul pe care Primaria il considera acum ca fiind in cadrul domeniului public, dar care din punctul nostru de vedere, pe baza actelor pe care le avem, dar si pe baza hotararilor pronuntate de instantele judecatoresti, are o situatie juridica clar reglementata. In Miercurea Nirajului sunt 100 de credinciosi ortodocsi, noi nu avem un cimitir al nostru si ce sa mai vorbim de o biserica in care sa ne rugam? E drept ca in centrul orasului sunt trei biserici: una catolica, una reformata si o alta unitariana. Noi ne rugam intr-o capela, in care este si Casa parohiala. Vreau sa precizez ca din punct de vedere administrativ capela in care ne tinem slujbele apartine de satul Santandrei".

Ce spune deputatul UDMR, Kerekes Károly?

Din pacate, pe primarul din Miercurea Nirajului, Daskel Laszlo, nu am reusit sa-l contactez, pentru ca nu a raspuns la telefon. L-am contactat in schimb pe deputatul UDMR, Kerekes Károly. Cu multa amabilitate, domnia sa - care se bucura de multa apreciere in zona - mi-a precizat punctul de vedere: „Eu cred ca problema nu este de natura politica. Ea este mai degraba de natura administrativa, dar in primul rand e vorba de respectarea legalitatii. Prin HG nr. 964/2002- anexa 60, poz. 76 a fost atestat parcul central, inclusiv terenul in discutie, ca bun apartinator domeniului public al orasului Miercurea Nirajului, act normativ necontestat de nimeni nici pe cale administrativa, nici pe cale judecatoreasca. Potrivit prevederilor Art. 8, pct. d din Legea nr. 24/2007 privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi, persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate, au obligatia sa nu diminueze suprafetele inventariate ca zone verzi. Potrivit prevederilor Art. 25 alin. 1) pct. a) din aceeasi lege, nerespectarea prevederilor 8 constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 1.000 de lei la 10.000 de lei. Potrivit Art. 71 alin. (1) din OUG nr 195/2005 privind protectia mediului, schimbarea destinatiei terenurilor amenajate ca spatii verzi siisau prevazute ca atare, reducerea suprafetelor acestora ori stramutarea lor, este interzisa, indiferent de regimul juridic al acestora, iar potrivit prevederilor alin. 2 al aceluiasi articol de lege, actele administrative sau juridice emise ori incheiate cu nerespectarea acestor prevederi sunt lovite de nulitate absoluta. Potrivit prevederilor Art. 33 alin. (4) din Legea nr.50/1991, constructiile executate fara autorizatie de construire pe terenuri apartinand domeniului public sau privat al localitatii pot fi desfiintate pe cale administrativa de autoritatea administratiei publice competente, fara sesizarea instantelor judecatoresti si pe cheltuiala contravenientului". Scurt si la obiect, am putea spune...

Dar ce spun si instantele muresene?

Prin sentinta civila nr. 1222/2001 a Judecatoriei Targu-Mures (irevocabila) s-a statuat ca terenul in litigiu nu face parte din domeniul public al Consiliului Local si nici nu face obiectul dreptului de proprietate al acesteia. Perseverand in actiunile sale contra Bisericii Ortodoxe, Consiliul Local nu a avut castig de cauza nici la instantele superioare. Prin decizia civila nr. 273/23.06.2006, pronuntata in dosarul nr. 611/2006 Tribunalul Mures a respins ca nefondat apelul declarat de reclamant, Consiliul Local Miercurea Nirajului, jud. Mures, impotriva sentintei civile nr. 4765/29.11.2005 a Judecatoriei Targu-Mures pronuntata in Dosarul nr. 2613/2005. In Decizia nr. 230/R a Curtii de Apel Targu-Mures, se specifica: „Examinandu-se apelul declarat prin prisma motivelor invocate si a dispozitiilor Art. 295-296 Cod Procedura Civila, instanta de control judiciar a constatat ca acesta este nefondat. Erau constatate ca nefondate si sustinerile reclamantului potrivit carora terenul in litigiu i-ar fi revenit, deoarece potrivit Art. 36 din Dc. Lege nr. 177/1948, averea cultelor disparute sau a caror recunoastere a fost retrasa apartine de drept Statului. Chiar daca Art. 36 din Dc. Nr. 177/1948 ar fi aplicabil in speta, imobilul in litigiu, ar reveni Statului Roman, persoana juridica diferita de orasul Miercurea Nirajului. In Decizia nr. 230/R din 28 februarie 2007, recursul promovat de Consiliul Local Miercurea Nirajului impotriva deciziei civile nr. 273 din 23 iunie 2006 a Tribunalului Mures era respins ca nefondat". Este evident ca in momentul de fata, cand decizii ale instantelor judecatoresti sunt ignorate cu buna stiinta la Miercurea Nirajului, se impune o luare de atitudine si din partea Prefectului, ca reprezentant al statului roman in teritoriu. O asteptam...

Nicolae BALINT

CASETA 1

„In concluzie, Primaria orasului Miercurea Nirajului a procedat perfect legal, refuzand emiterea autorizatiei de construire, iar dupa ce biserica nu s-a conformat somatiei de demolare, a procedat legal la desfiintarea monumentului. Am tot respectul fata de BOR, dar respectarea legii este obligatorie si pentru aceasta. Nimeni nu contesta dreptul vreunei confesiuni de a-si construi lacasuri, asadar nici bisericii ortodoxe din localitate. Ca o opinie personala, mai degraba am avea nevoie sa construim spitale, camine de batrani si altele cu destinatie de protectie sociala, pe bani publici. Asa sunt informat ca li s-a oferit ortodocsilor un teren pentru construirea bisericii. Este vorba de un teren in centrul orasului, la randul de case, asa cum sunt asezate si lacasurile altor confesiuni. Daca, cu toate acestea, BOR insista ca lacasul sa fie construit chiar in parc, prin nesocotirea legii, consider ca ea manifesta o ambitie nemasurata, vrand sa demonstreze suprematia ortodoxiei in zona, ceea ce provoaca indignarea justificata a locuitorilor din Miercurea Nirajului". (Kerekes Károly, deputat UDMR)

CASETA 2

"O parte a populatiei locale s-a adresat printr-o scrisoare deschisa, politicienilor maghiari din Transilvania din cauza descalecarii bisericilor cu cupole de ceapa din Miercurea Nirajului. Locuitorii orasului sunt revoltati, deoarece in cea de-a doua zi de Craciun, parohia greaca de rasarit, a asezat piatra de temelie a celei de-a treia biserici ortodoxe din localitate. Acest fapt s-a intamplat in ciuda faptului ca partea de nord a parcului central din Miercurea Nirajului a ajuns, in circumstante necunoscute, din proprietatea parohiei greco-catolice, in cea a confesiunii ortodoxe… Ei (locuitorii din Miercurea Nirajului - n.a.) considera ca noua biserica ortodoxa ar diminua caracterul traditional istoric al pietei din Miercurea Nirajului si ar prezenta o falsa imagine despre trecutul si prezentul localitatii, precum si despre compozitia confesiunilor. Aceasta micuta comunitate religioasa are deja doua biserici in orasul nostru…"

(Cotidianul "Uj Magyar Szo", nr. 251 din 30 decembrie 2008, pagina 9, articolul "Localitatea Miercurea Nirajului se revolta impotriva descalecarii bisericilor cu cupole de ceapa").

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page