Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Apel la solidaritate cu romanii din Transcarpatia in Senatul Romaniei

Abandonati dupa Marea Unire de la 1918, maramuresenii din dreapta Tisei (Transcarpatia - Ucraina) sunt in sfarsit luati in seama de politicienii romani. Urmasi ai dacilor liberi, trecuti prin foc si sabie sub 3 imperii, romanii din Transcarpatia sunt un exemplu de pastrare a identitatii nationale si a limbii materne. In decurs de 80 de ani, acestia nu numai ca nu s-au lasat asimilati de cehi, austro-ungari sau sovietici, dar au prosperat, numarul celor ce se declara astazi romani triplandu-se.

Prima declaratie politica de solidaritate cu maramuresenii din dreapta Tisei, intitulata "Sa nu-i uitam  pe romanii din Transcarpatia!” a fost redactata si citita zilele trecute de senatorului PSD de Satu Mare, Valer Marian. Documentul prezentat in plenul Senatului, reprezinta nu numai o reparatie morala ci si o recunoastere a meritelor locuitorilor romani din Transcarpatia, despartiti de fratii lor, mai bine de jumatate de secol printr-un gard electric. Documentul se bazeaza pe mandatul si informatiile primite de la asociatiile romanilor din Transcarpatia si a fost prezentat de senatorul Marian in perspectiva vizitei oficiale a presedintelui Romaniei, Traian Basescu in Ucraina.

         " Dupa 1990 Romania a inceput sa manifeste, cam timid, in opinia mea, preocupare pentru comunitatile de romani din statele vecine, incepand cu romanii din Republica Moldova, inclusiv din Transnistria, si continuand cu romanii din Ucraina (din Bucovina de Nord si din Tinutul Herta), din Ungaria (din orasul Gyula si localitatile limitrofe) si din Serbia (din Banatul Sarbesc si de pe Valea Timocului). Din pacate, in acesti ani au fost uitati sau neglijati zeci de mii de romani care traiesc in regiunea Transcarpatia din sud-vestul Ucrainei, situata in dreapta Tisei, in zona limitrofa judetelor Maramures si Satu Mare din Romania. In regiunea Transcarpatia s-au intersectat de-a lungul istoriei aproape toate semintiile Europei si, ca atare, aici convietuiesc peste 100 de nationalitati, minoritatea romana fiind a doua ca marime (2,6%) dupa cea maghiara (12,1%). Potrivit recensamantului efectuat in 2001, in regiunea Transcarpatia au fost inregistrati peste 45.000 de romani, dintre care 32.000 locuiesc intr-o zona compacta care a facut parte din Maramuresul istoric. Situata imediat in dreapta Tisei, aceasta zona compacta romaneasca a intrat in 1920, dupa faurirea Romaniei Mari, in componenta Cehoslovaciei, iar dupa al doilea razboi mondial a intrat in componenta URSS, in cadrul Republicii Socialiste Sovietice Ucraina. In 1920, cand a fost impartit Maramuresul istoric, in dreapta Tisei au ramas circa 12.000 de romani, in patru comune: Apsa de Jos, Apsa de Mijloc, Biserica Alba si Slatina. In 2001, la primul recensamant efectuat in Ucraina dupa declararea independentei, dupa 80 de ani de izolare de patria mama, nu numai ca nu au disparut prin asimilare, dar numarul lor aproape ca s-a triplat, declarandu-se romani 32.300 de locuitori din aceasta zona compacta, care convietuiesc acum in sase comune: Apsa de Jos, Apsa de Mijloc, Biserica Alba, Slatina, Stramtura si Topcino. In regiunea Transcarpatia, mai convietuieste o minoritate romaneasca de 10 000 de volohi in 11 localitati din raioanele Perecin, Muncacevo, Velichii Brezunii, Svaleava si Ujgorod, care nu au fost inregistrati ca minoritate la recensamantul din 2001, ci ca ucraineni.

O zona compacta de romani maramureseni

Revenind la zona compacta a romanilor maramureseni din dreapta Tisei, nu trebuie sa uitam ca de aici a plecat voievodul Bogdan si a fondat statul romanesc Moldova, ca aici a luat nastere prima episcopie ortodoxa romaneasca din Transilvania si ca aici, la manastirea Peri, a fost editata pentru prima data Sfanta Scriptura in limba romana. Sa nu dam uitarii familiile nobile din dreapta Tisei, care au dat neamului nostru multe personalitati ilustre, ca academicianul Ioan Mihalyi de Apsa, care ne-a lasat „biblia neamului” – „Diplome Maramuresene”, despre care marele istoric Nicolae Iorga scria ca „fara aceasta carte nu s-ar putea scrie istoria Romaniei”, sau academicianul Mihai Pop, considerat „regele” folclorului romanesc. In prezent, in cele sase comune romanesti rupte de Maramuresul istoric functioneaza 13 scoli, 6 biserici ortodoxe, 4 biserici greco – catolice, 5 asociatii culturale, doua publicatii periodice („Apsa” si „Maramuresenii”) si un muzeu de istorie si etnografie, cu denumirea „Dacia Libera” (la Apsa de Jos). Romanii de aici organizeaza in fiecare an 2-3 manifestari culturale internationale, cu participari din Romania, Moldova si Ucraina, precum si un festival etnofolcloric local, si editeaza 1-2 carti in limba romana. Localitatile romanesti din aceasta zona sunt cele mai aratoase din Transcarpatia, iar romanii sunt cunoscuti ca fiind cei mai gospodari si intreprinzatori  din regiune.

Uitati sau neglijati de tara mama

Romanii maramureseni din dreapta Tisei se simt insa uitati sau neglijati de autoritatile din Romania. Ei se plang ca Ambasada din Ucraina nu intretine nicio legatura cu aceasta zona, iar la Consulatul General al Romaniei de la Cernauti, unde se adreseaza cel mai frecvent pentru obtinerea de vize pentru intrarea in Romania, li se spune adesea ca sunt cetateni ucraineni si li se recomanda sa nu foloseasca  cuvintele „patria mama” sau „patria istorica”. Se mai plang ca nu a fost stabilita o colaborare cat de cat permanenta si consistenta nici cu Departamentul Romanilor de Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, nici cu Institutul Cultural Roman. Se plang si ca minoritarii romani nu au drepturi egale cu populatia ucraineana si ca exista o tendinta de ucrainizare a scolilor romanesti, anul acesta dispunandu-se prin ordin al ministrului invatamantului din Ucraina ca obiectele de baza sa fie studiate in limba ucrainiana, ceea ce nu s-a intamplat nici in sistemul totalitar sovietic.

Principalele doleante ale romanilor din dreapta Tisei

Romanii din dreapta Tisei sunt oameni mandri si demni, care nu cer in primul rand bani de la autoritatile romane. Ei vor carti pentru bibliotecile comunale si scolare din localitatile romanesti. Vor carte religioasa pentru bisericile romanesti. Vor sprijin pentru editarea publicatiilor si cartilor in limba romana si pentru organizarea manifestarilor culturale romanesti. Vor permanentizarea unor relatii de colaborare sau parteneriate cu institutiile de cultura din Romania pentru proiecte transfrontaliere sustinute cu fonduri publice sau comunitare. Vor indeosebi permanentizarea unor relatii de colaborare cu consiliile judetene si inspectoratele scolare Maramures si Satu Mare. Vor repunerea in functie a trenului care lega Sighetul Marmatiei de localitatea Teresva din Ucraina si urgentarea construirii noului pod peste Tisa, planificat intre localitatile Sighetul Marmatiei si Biserica Alba. Vor sprijin pentru reconstruirea Manastirii Peri, cu hramul lui Ioan cel Sfant de Suceava, pentru care a fost obtinut terenul necesar si a fost intocmit un proiect de catre un arhitect din Romania. Vor sprijin pentru reglementarea statutului vizei culturale multiple in sensul extensiei utilizarii ei pentru toata perioada de acordare, fara alte documente justificative solicitate de Politia de frontiera, precum si scutirea de plata a taxei de urgenta la eliberarea vizelor culturale. Vor sa fie recunoscuti si tratati ca romani de Ambasada Romaniei de la Kiev, de Consulatul roman de la Cernauti, de politistii romani de frontiera si de alte autoritati ale statului roman. Vor ca tara mama sa-i sprijine sa aiba aceleasi drepturi pe care le are minoritatea ucrainiana din Romania.

Apel pentru sprijin si solidaritate

Adresez, pe aceasta cale, Senatului Romaniei un apel special pentru a se preocupa si de soarta comunitatilor romanesti din regiunea Transcarpatia – Ucraina. Fac un apel la solidaritate si la implicare in reprezentarea intereselor acestora indeosebi catre colegii parlamentari din judetele Maramures si Satu Mare. Solicit Departamentului Romanilor de Pretutindeni sa elaboreze si sa prezinte solutii concrete de finantare a proiectelor de prezervare a identitatii nationale a romanilor din Transcarpatia.  Nu in ultimul rand, adresez, pe aceasta cale, un apel special si catre presedintele Romaniei, domnul Traian Basescu, care va efectua  zilele urmatoare o vizita oficiala in Ucraina, pentru a aborda si problemele romanilor din Transcarpatia in intalnirile oficiale pe care le are programate la Kiev si la Cernauti.”

Valer Marian - senator

 

Nota – Vizita oficiala a presedintelui Romaniei Traian Basescu la Kiev si Cernauti, programata pentru 25-26 februarie, a fost amanata pentru o data ulterioara.

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page