Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

V. Putin – speranta separatistilor si nationalistilor europeni


Vladimir Putin a semnat vineri legea privind preluarea de catre Rusia a Crimeei de la Ucraina, in pofida unor sanctiuni adoptate de catre UE si Statele Unite, si a ordonat focuri de articificii la Moscova si in peninsula, vineri noaptea, pentru sarbatorirea evenimentului. Istoria se schimba rapid. Fukuyama nu a avut dreptate: Istoria nu s-a incheiat. Pax Americana s-a sfarsit. De 24 de ani asistam la o lume unipolara. Odata cu anexarea Crimeei de catre Rusia s-a revenit la bipolaritatea puterii din perioada razboiului rece. Atunci comunismul era virful de lance al Moscovei, astazi este nationalismul si ortodoxia, pigmentate cu uriasele resurse economice de petrol, gaze, minerale si lemn. Uniunea Europeana, care este o constructie eminamente birocratica si falimentara, este dezarmata in fata ofensivei Rusiei. Miliardarii rusi si firmele moscovite isi impart prada economica in Crimeea. Deja Gazprom a pus mana pe resursele de gaze din Marea Neagra, care apartineau Ucrainei via Crimeea.
Paradoxal multi europeni vad in Rusia o revenire la politica mesianica a eliberarii de un cosmopolitism globalist si anticrestin. Natioanlistii francezi au iesit in strada la Paris si au incendiat steagurile UE si ale SUA scandand: Rusia! Rusia! Precedentul anexarii Crimeei este letal pentru UE. Separatismul in Europa a reinviat cu ochii drept atintiti spre Moscova: Scotia accelereaza ruperea de Marea Britanie, Catalonia vrea sa nu mai fie Spania, Tirolul doreste anexarea la Austria si refuza Italia, flamanzii vor desfiintarea Belgiei, iar Ungaria spera ca poate declansa prin violenta si sange autonomia tinutului Secuiesc.
Pe de alta parte, politica conservatoare a Moscovei, incarnata de un lider charismatic si puternic, Vladimir Putin, atrage atentia nationalistilor de pe batranul continent. Nationalistii europeni vad deja in Rusia un frate mai mare care sa-i sprijine in lupta impotriva birocratiei corupte de la Bruxelles si a hegemoniei globaliste ale SUA, care sustine politica minoritatilor si discriminarea majoritatii. Tarile ortodoxe vad in Rusia pravoslavnica o comunitate de traire si de har crestin initiatic si originar, un model de societate traditionala milenarista, o revenire la mitul celei de-a treia Rome. Sarbii din Bosnia doresc sa organizeze un referendum dupa modelul rusilor din Crimeea si sa ceara unirea Republicii Sirpska cu Belgradul. Initial dupa anexarea Crimeei de catre Federatia Rusa, am crezut ca Vladimir Putin se va opri din politica expansionista. Ultimele declaratii si gesturile politice publice populiste ma fac sa cred ca Moscova nu se va multumi doar cu peninsula vacantei tarilor la Ialta, ci vor urma Donetk, Transnistria, Odessa, apoi tarile Baltice, Republica Moldova si Georgia. Rusia a revenit cu o alta ideologie in lume sa joace rolul mesianic si imperial din vremea tarilor. Ortodocsii din Balcani si mai ales din Grecia sunt deschisi noii politici rusesti. La Muntele Athos de cativa ani Rusia e privita ca o mama protectoare si binefacatoare, iar Putin e perceput aproape ca un sfant. In 1945, Rusia s-a oprit la Berlin pentru ca erau doar comunisti, azi dupa modelul pravoslavnic tarist, Putin pare sa vrea sa se opreasca ca tarul Alexandru I pe Bulevardul Champs Elysee sa ia un mic dejun frugal, impreuna cu cazacii, scandand bistro, bistro. Nationalistii francezi  i-au deschis calea arzand intr-o veselie apocaliptica steagurile albastre ale UE. Este evident ca asistam la chinurile nasterii unei noi Europe.
Ionut Tene

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page