Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

"Cea mai mare vanatoare de comori din istorie”



Se stie – si o spune atat de apasat autorul in nota ce precede inlantuirea faptelor cuprinse in cartea sa "Oamenii monumentelor” – ca Al Doilea Razboi Mondial a fost "cel mai distructiv din istoria acestei omeniri, cu infioratoare pierderi de vieti omenesti”, cu "imagini ale oraselor europene devastate”.
Totusi, pasind prin muzeele marilor orase ale Europei, calcate in picioare de ciuma bruna a lacomiei naziste, privind incantarile de la Luvru, sublima pictura "Cina cea de taina” a lui Leonardo da Vinci, semetia Catedralei din Chartres, omul nu poate sa nu-si adreseze o intrebare fireasca, precum si autorul Robert M. Edsel: "Cum au supravietuit in timpul razboiului atat de multe, importante, monumente si lucrari de arta? Cine au fost oamenii care le-au salvat?”, avand in vedere acele evenimente majore, cum ar fi "Ziua Z”, Batalia din Ardeni, parti ale "constiintei noastre colective”.
Ei sunt, intr-adevar, "Oamenii monumentelor”, acel "grup neobisnuit de eroi” despre care acum auzim, aflati atunci pe linia frontului, "un grup care nu ducea cu el miraliere si nici nu conducea tncuri”, "eroi necunoscuti” care au inteles atunci, in plin razboi devastator, "grava amenintare ce plana asupra celor mai mari realizari culturale si artistice ale civilizatiei”, hotarati "sa faca ceva pentru salvarea lor”.
Un grup de militari care au facut parte din efortul aliat al Occidentului, din 1943 pana in anul 1951, pentru atenuarea distrugerilor provocate de lupte bisericilor, catedralelor, muzeelor, unor importante monumente europene, localizarea operelor de arta, a unor importante obiecte culturale furate, unele declarate disparute, in timpul ocuparii Europei de catre Hitler si nazistii care "au desfasurat cel mai mare jaf din istorie, confiscand si transportand mai mult de cinci milioane de obiecte de cultura in cel de Al Treilea Reich”! Prin enormul efort aliat occidental, al carui varf de lance au fost "Oamenii Monumentelor”, a avut loc "cea mai mare vanatoare de comori din istorie”, intr-o "cursa contra timpului” pentru recuperarea valorilor tezaurului uman "ascunse in locurile cele mai incredibile”, acele "zeci de mii din capodoperele de arta ale lumii”, multe furate de nazisti, inclusiv "picturi nepretuite ale lui Leonardo da Vinci, Jan Vermeer, Rembrandt, sculpturi de Michelangelo si Donatelo”.
Cei "aproximativ 350 de barbati si femei din 13 natiuni si-au facut datoria” la acea sectie pentru "Monumente, Arte Frumoase si Arhive”, acoperind, intr-o misiune ce parea imposibila, Europa de nord, cuprinzand Franta, Olanda, Germania si Austria, pentru "a proteja acest tezaur de neinlocuit al civilizatiei”, ajutand si la interogarea importantilor ofiteri nazisti de la Altaussee (Austria), cu misiunea de a afla cat mai multe informatii posibile despre "colectia de arta a lui Hitler” si despre planurile lui grandioase pentru Führermuseum-ul din Linz”. (...) Ei aveau misiunea grea, onoranta si indatoritoare, misiune pe un drum lung de strabatut, pentru invingerea descurajarilor, asa cum preciza intr-o scrisoare si comandantul suprem, generalul Dwight David Eisenhower.
Erau "Oamenii Monumentelor” de la MAFA (Monumente, Arte Frumoase si Arhive), carora omenirea iubitoare de frumos, de civilizatie, de aparare a valorilor trebuie sa le fie recunoscatoare peste timp, invingatori ai ideologiei "Deutchland über alles” ("Germania deasupra tuturor!”, "Germania poeste tot!”), ai agresiunii lui Hitler impotriva popoarelor, a natiunilor Europei. Ei s-au luptat, nu cu mitraliera, ci cu arma mintii, a inteligentei si informatiei, sa afle si sa ocroteasca pictura lui Rembrandt din Karlsruhe, de visul dominator al lui Hitler, vizitand Galeria Uffizzi, in ideea acelui muzeu de arta ce urma sa fie construit la Linz, cu gandul razbunarii pentru "respingerea lui la Academia de Arte Frumoase din Viena”, a ambitiilor nesatioase ale lui Hermann Göring "de a strange marile lucrari de arta ale Europei si a le duce in Germania”, a ordinului feldmaresalului german Keitel, suplimentar ordinului Führerului, privind confiscarea proprietatii culturale, dat lui Rosenberg, "pentru cercetarea locuintelor, bibliotecilor si arhivelor din teritoriile ocupate din vest (franceze), pentru identificarea materialelor valoroase pentru Germania si pentru protectia lor de catre Gestapo si Führer”, precum si a proprietatilor de arta evreiesti, prin ordinul reichsmaresalului Herman Göring, proprietati asupra carora Führerul si-a rezervat personal dreptul de decizie”.
Studiind lista cuprinzand descrierea monumentelor din Sicilia, informati despre trenul special al lui Göring, cu 25 de vagoane pline cu cele mai valoroase picturi si alte valori, cu peste 4.000 de piese de arta, dirijate spre München, distrugerea abatiei de la Monte Cassino, tot timpul cu gandul la indeplinirea grelei misiuni, "Oamenii Monumentelor”, mai ales in urma intalnirii dintre generalul Eisenhower si Winston Churchill, cand acesta, strangandu-i mana, cu lacrimi in ochi, i-a spus: "Sunt cu dumneata pana la sfarsit, si daca esueaza, ne vom duce la fund impreuna!”, dupa debarcarea in Normandia, dupa "Plaja Omaha” si "Ora–H”, dupa confiscarea Altarului lui Veit Stoos, o comoara nationala poloneza, transportat la Nürnberg, in Germania, dupa furtul "Doamnei cu hermina” a lui Leonardo da Vinci, a altor capodopere de Rafael si Rembrandt, a "Madonei” din Bruges, a lui Michelangelo, "Oamenii Monumentelor” se interesau de "Rondul de noapte”, faimoasa capodopera a lui Rembrandt, de "Astronomul” lui Jan Vermeer, "Adoratia mielului mistic”, o "comoara artistica a Belgiei, ravnita de Hitler”, un altar conceput de Hubert van Eyck, artistul "cel mai mare decat oricine”.
In Orasul Luminilor, Parisul, "Oamenii Monumentelor” isi indreptau atentia asupra "Victoriei cu Aripi – Nike de la Samotrace”, de la Luvru, a "Monei Lisa” (Giocconda), a "Plutei Meduzei” de Géricault, "Tapiseria din Bayeux”, o piesa fara egal, o "relicva supravietuitoare a perioadei medievale timpurii”, stiut fiind ca, dupa 14 iunie 1940, cand Parisul a fost ocupat, Hitler a dat un ordin sa fie puse sub paza "operele de arta din colectiile nationale franceze (...), precum si lucrari de arta si documente ale evreilor”.
Dincolo de Normandia si de "Linia Siegfried”, in Germania, la Aachen, locul nasterii Primului Reich german, cu comorile Catedralei de acolo, urmarind recuperarea operelor de arta disparute in urma jafului in masa al ofiterilor Gestapoului, a celor peste 22.000 de piese de arta, a "Madonei” din La Gleize (Belgia), de la anul 1300, a operelor pradate din Franta, cu cele 148 de lazi din vagoanele (51 la numar) cu opere de arta trimise spre Germania, cu lucrari de Renoir, Degas, Picasso, Gaugin, Cézanne, Monet, grosul "colectiei lui Paul Rosenberg”, cu opere de arta furate.
In timp ce pe Frontul de Vest se duceau lupte in Ardeni, ofiterii germani grabeau furtul operelor de arta sub indemnul: "Schneller, schneller!” ("Mai repede, mai repede!”), sub ocrotirea lui Hitler si Göring. Cautand, scotocind de la Verdun pana la Carinhal, resedinta lui Göring, "Oamenii Monumentelor” aflau, la Cleves, lucrari de Klee, Miro, Max Ernst, Picasso, Albrecht Dürrer, Goya, in contratimp cu "Decretul Nero” al lui Hitler. "Oamenii Monumentelor” aveau in mana o "harta a comorii, catalogul cu opere de arta furate din Franta, dosite in mina de sare de la Altaussee”, unde era colectia lui Hitler.
Recuperarea tezaurului secret, "plin de capodopere” furate de Hitler intra in linie dreapta! In timp ce acesta se afla in buncarul lui, impenetrabil, de sub Cancelaria Reichului, "Oamenii Monumentelor” recuperau opere de Rembrandt, Van Dyck, Van Gogh, Gaugin, Cranach, Renoir, Rubens, in actiuni memorabile, in depozitul de la Siegen si in minele de la Merkers. Au cautat peste tot, in centrul si sudul Germaniei, la Heilbron, Berlin, la Berchtesgaden, la München, Benterode, insa surpriza era mina de sare de la Altaussee din Austria. Acolo se aflau "Madona” din Bruges, de Michelangelo, Altarul din Gent si "Astronomul” lui Vermeer.
Un raport intocmit atunci cuprinde: 6.577 de picturi; 230 de desene si acuarele; 954 - gravuri; 137 – sculpturi; 484 – lazi cu obiecte; 122 – tapiserii; 181 de lazi cu carti, plus alte 1.700 cu obiecte. Au fost descoperite 175 de depozite, cei 350 de barbati si femei constituind "Oamenii Monumentelor” facandu-si datoria intr-un efort multinational al MAFA, ca "eroi ai civilizatiei”.
In cursa lor contra-cronometru, ei au salvat unele dintre cele mai mari comori culturale ale lumii de la distrugerea lor de catre nazistii fanatici. "Acesti eroi neobisnuiti au renuntat la carierele lor de succes pentru a intra in epicentrul razboiului, riscandu-si – si uneori pierzandu-si – viata”.
Eroi cunoscuti sub denumirea "Oamenii Monumentelor”. Ce as putea sa mai adaug la finalul acestor randuri?
Ceea ce spuneam si in cazul prezentarilor celorlalte doua carti traduse de inspiratul Nicolae Dan Cetina: "Un pod prea indepartat” de Cornelius Ryan, si "Camarazi de razboi” de Stephen E. Amrose: felicitari traducatorului, pentru o intreprindere dificila dusa pana la capat de un remarcabil intelectual al zilelor noastre.

LAZAR LADARIU

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page