Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Impactul religiei. Repere



de Andrei Marga

Immanuel Kant cerea ca orice disciplina ce ridica pretentia cunoasterii, inclusiv teologia, sa treaca prin tribunalul criticii filosofice. Karl Barth considera ca teologii nu au nevoie de filosofie, sfasiata oricum de o derutanta varietate de opinii, ci pot ramane la religie. Rudolf Carnap plasa framantarile religioase in sfera problemelor fara sens si propunea detasarea de infructuoasele dezbateri teologice.
Mai nou, Paul Kurtz (vezi Paul Kurtz, „What is Secular Humanism?”, Prometheus, Amherst, New York, 2007) propune extinderea abordarii stiintifice nu numai asupra naturii exterioare, ci si asupra intimitatii si scoaterea completa a religiei din viata oamenilor, asadar nu doar din viata publica, ci si din cea privata.
Toate aceste puncte de vedere au fost infirmate de desfasurarea vietii filosofice si teologice din deceniile recente. Filosofi de prima marime, precum John Rawls si Jürgen Habermas (vezi, spre ilustrare, John Rawls, „A Brief Inquiry into the Meaning of Sin and Faith. With <On My Religion>”. Harvard University Press, 2009, si Jürgen Habermas, „Zwischen Naturalismus und Religion”, Suhrkamp, Frankfurt am Main, 2005), propun complementarea abordarilor filosofice cu abordari teologice.  
Oameni de stiinta (vezi, de pilda, Paul Davies, „The Mind of God”, Simon and Schuster, New York, London, Toronto, Sydney, 1992, si Gerald L. Schroeder, „The Hidden Face of God”, Simon and Schuster, New York, 2001) atrag atentia ca nu se pot explica constantele naturii admise in teoriile stiintifice de astazi fara ipoteze ce transcend stiintele. Asistam la revenirea lui Dumnezeu in explicatii de fenomene sofisticate ( John Micklethwait..., „God Is Back. How the Global Revival of Faith Is Changing the World”, Penguin, New York, 2009).
Teologi de prima marime (vezi Hans Küng, „Der Anfang aller Dinge. Naturwissenschaft und Religion”, Piper, München, 2005, si Joseph Ratzinger Benedetto XVI, „Servitori della verita. Riflessione sull educazione”, La Scuola, Milano, 2009) au argumentat ca teologia are nevoie de filosofie si stiinte si ca relatia nu mai este nicidecum cea clasica, de la servitoare la stapin. O vasta reconsiderare a interactiunii dintre filosofie, stiinte si teologie caracterizeaza cultura timpului nostru si este reprezentata de cei mai mari filosofi si teologi.
In realitatea factuala a societatii moderne tarzii, s-au petrecut, de asemenea, schimbari importante. Toate analizele majore (vezi Hermann Denz, Hrsg, „2Die europäische Seele. Leben und Glauben in Europa”, Czernik, Wien, 2002, si Hans Joas..., Hrsg., „Säkularisierung und die Weltreligionen”, Fischer, Frankfurt am Main, 2007) semnaleaza, daca nu o crestere spectaculoasa a religiozitatii, cel putin cresterea perceptibila si sporirea adeziunii persoanelor la viata comunitatilor religioase. Pe de alta parte, cercetarea globalizarii (vezi Frank Lechner, eds., „The Globalisation Reader”, Blackwell, Malden, Mass., 2000) a furnizat argumente pentru concluzia dupa care globalizarea va fi insotita de sporirea religiozitatii.       
Iata, foarte sintetic prezentate, stari de lucruri care pretind filosofilor, oamenilor de stiinta, teologilor lamurirea adusa la zi a situatiei religiei si a impactului ei. Un fapt se impune peste toate: modelarile consacrate ale relatiei dintre stiinte, filosofie, teologie, care opereaza cu ideea unei ierarhii incremenite, nu fac fata in aceasta situatie.
 Din volumul Andrei Marga, „Religia in era globalizarii”, editia a II-a, in curs de aparitie.  

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page