Georgeta RESTEMAN
CATA IUBIRE…
Cata iubire-am strans, nedaruita,
Cati crini petale-si picurau pe dale,
Plangand de dor in palma umbrei tale
De cate ori se furisa grabita
Spre alte lumi... Pe trepte abisale
Suisului ii fluturai iluzii,
Tipand din rasputeri s-auda surzii.
Erau, de fapt, doar simple vorbe goale?
In cate toamne parguit-am gandul
Ingemanata-n sangeriu de dalii
Cu raze blande, mangaind vitralii
Cand viile-si musteau, timide, rodul...
Si, contempland, simteam caldura mainii
Cum moale, lin, imi oblojea framantul -
In suier aspru-nversunat doar vantul
Mai biciuia neiertator taciunii
Din vatra-ncinsa-n care radeau macii.
Ingenunchind pe pat de frunze moarte
Iubiri vetuste, nascociri desarte...
Se zbuciumau a neputinta vracii.
Pe-un tarm pustiu, o inima-mpietrita -
Reverberand sub clopote de ceara
O urma vaga de chemare-amara -
Cata iubire-a strans, nedaruita...
NOSTALGIE
Isi despletesc viorile-n surdina
Suvite moi, alunecand pe strune,
Nepamantesti soptiri, trairi nebune
Si-un cant sublim... e vechea pianina
Pe care-o urma ai lasat, in graba -
Ravas sfintit de roua din cuvinte
Rostiri de gand in palide vesminte
Cand eu credeam, purtandu-le podoaba...
Strangeam in pumnul clipelor, salbatic,
Rodiri de vise tescuite-n lutul
Ce nu voia a-si ofili tumultul
Iubindu-te, batrane singuratic.
Odaia calda, mere coapte-n spuza,
Caminul vechi, scantei ametitoare -
Un paradis brodat cu neuitare -,
Sarutul lunii - dulcea calauza,
Te-asteapta iar cu muguri de verbina
Printre muscatele-nrosite-n glastre.
Tu pribegesti printre taceri albastre,
Cand doar vioara plange in surdina...
IUBIRI
In umbre de ceasloave prafuite
S-au risipit iubirile stelare -
Brodate-n psalmi, zidire si-naltare -
Dar urme desuete, surghiunite
In turle reci, lovesc in matca noptii
Cu clopote de-argint batand a vina.
Strafulgerari de palida lumina,
Plangandu-si armonia-n pumnii sortii
Ravnesc la chinul dulce-al stralucirii
Din ochi rotunzi, iviti din sanul ierbii.
Pe frunti de roua se dezmiarda cerbii,
Sorbind din nestematele iubirii...
Prin panze moi trudesc sa se strecoare
Ecouri de-orologii diafane
Vagi ritualuri de sarut, profane,
Mimeaz-o palpaire de candoare.
Iubiri bolnave, naluciri de-o vara,
Ingeri de lut platind cu-amar tributul
Carnagiu de petunii in sarutul
Agonizand intr-un potir de ceara....
NALUCA
Ce ger cumplit! si inca viscoleste,
Pustiul urla peste cetini ninse
Cand la feresti, muscatele aprinse
Se-ntrec cu vatra-n care dogoreste
Dorul, batranul cavaler al sortii.
Din ceruri se-mpletesc arpegii fine
si-un vis uitat prin urnele divine
Te-aduce iar, naluca rece-a noptii.
Presari cu soapte tampla-mi argintata
Cand infloresc pe ciuturi crini de gheata
Strivesti in pumni cortinele de ceata
Privirea-ti cu safire ma sageata.
Cuprinde-ma in bratele stelare
Si-nalta-ma-n eretice saruturi,
Cu jarul rozelor arzand pe ruguri
Hai sa uitam ca-i iarna-n calendare!
Iubeste-ma! Catuse verzi de iarba
Din ochii mei te lege pe vecie
Cand proaspete dorinti in noi se-mbie
Alunga umbre din orbita-ti oarba!
Dar te-nfasori in mantii de matasa -
Nori albi ce torc potop de fulgi zanatici -
Zburand cu stolul de hulubi salbatici
Ma lasi din nou nesomnului mireasa.
CURG UMBRE RECI PE CUMPaNA-NSERaRII
Curg umbre reci pe cumpana-nserarii,
Pulberi de-omat si saluri de hermina
Invaluind in dulcea iernii vina
Taceri dospite-n prescura mirarii...
Cuvinte ard in felinare ’nalte,
- Rostiri neratacite sau perfide,
Poveri de maci in cute de hlamide -
Vii candelabre nude de rivalte
Pe scena veche, in solfegii caste
Efluvii si trairi de dor nebune
Ce aromesc a mirt, salbaticiune,
Plutind spre lumea de iubiri fantaste.
Purtand bratari de irisi moi la glezne,
Lumina, ganduri albe-n lampadare
Cu cingatori de nea, tulburatoare,
Si noi, straine, cei satui de bezne,
Ce ne iubim in cant de menestrele -
Delir sublim sub candele pagane,
Pe-un brat de crini, paziti de zmei si zane,
Nascuti din spuza viselor rebele.
Mirari se surpa-n tampla-ti argintie
Zambesti timid, serafice herald,
Cand plange-ncet, cu lacrimi de smarald,
In umbra lirei, dragostea-mi tarzie...
NINGE INTRE NOI CU DIAMANTE
Azi ninge intre noi cu diamante,
Necercetand cararile cu pasul.
Doar umbre moi – sfielnicele-amante
In trupul cast al serii isi fac masul.
Solfegii sparte-n crengi de lemn tivite
Cu chiciuri reci - ce muzici ancestrale,
Din doua lumi cu doruri surghiunite
In jaristea secundelor sacrale.
O lume-a ta cu bolti de ganduri sure
Si ochi de gheata cu priviri mirate,
Crini degerati ce-au inflorit pe zgure,
Voind din ei sa iti inalti cetate...
Si-o alta-n care ierburile-nvie
Cu maci nuntiti pe ruguri de candoare
Cu rauri limpezi, revarsand sub ie
Nesagetate lacrime de floare.
Simt rasuflarea fulgilor, ninsoare,
Logodna-n solilocviile-andante
Cu unduiri de gand aromitoare
Cand ninge intre noi cu diamante.
SA CREZI?
Sa crezi in invieri de vise oarbe
Neumbra primenindu-ti-o-n zorele
Cand rani de fum se sting timid in narbe -
Reci stalactite-n lujerii de stele?
Sa crezi in nascociri lovind fereastra
Cu sagetari de asteptari perene
Dosite-n sanul lunii, cand maiastra
Sfinteste lutul viu cu sanziene?
Sau sa te-ascunzi in roiul alb de fluturi
Robita-n voal de floare si ninsoare
Sculptand in neaua din colind saruturi
Iar timpul sa il vindeci cu uitare?
De esti un prag de crang - sopteste dorul,
Iubeste! si in mandra tremurare
Cu pumni de frezii aromind fiorul
Zalog sa-l tii in bratele avare.
Iar daca tampla-ti sangera, bolnava,
Si-n vatra ard razoare de petunii
Sa crezi si sa ramai fidela sclava
A linistii din smirna rugaciunii.
SA-MI FURI SARUTUL
Sa-mi furi sarutul prefirat in doruri
In noaptea rece-n care stai de veghe
Cu gandul tras printr-un inel de zeghe
Incarcerat in tristele decoruri -
Bolnavele parfume din priveghe.
Eu n-am sa vin sa iti aduc onoruri
Cand vise risipesti printre amoruri
Si hoinaresti la mii si mii de leghe.
Sa-mi furi sarutul strecurat prin tihna
De stii sa lupti, il vei avea odat’.
Imbalsamand trudita-ti neodihna,
Sarutul meu e binecuvantat -
Iubirea-i flutur, bobul de odihna
Din albul pur de crini, neintinat.
NE-AM ZALOGIT IN CLOPOTE DE CEARA
Ne-am zalogit in clopote de ceara
Cu gand pribeag pe un tapsan cu frezii,
Sub vraja lirei freamata aezii
Ce dulci miresme peste noi coboara!
Luciri de-argint pe mantia zapezii
Cand tremurul din cetini ne-nfioara
Sobor de fulgi timizi, pe-obraz de seara
Incatusand durerile-n ardezii.
O penitenta stranie ne-ndeamna
Sa ne topim in clipele de jar
Sa invatam ce dragostea inseamna –
Ea nu e doar o fila-n calendar –
E-a sufletelor maiestuoasa doamna
si vesnicia-n crinii din altar.
MI-S OCHII-APRINSI DE-O MISTICA LUCIRE
Mi-s ochii-aprinsi de-o mistica lucire
Alunecand pe bolta din altare
Spre un abis robit de desfatare -
Nemarginirea soaptei de iubire.
Lumini irump din trup de lumanare
Peste mirajul clipei de-mplinire.
Chiar ma iubesti sau e doar amagire,
Un vis coborator din lumi stelare?
Fiori rodesc pe umeri de matase,
Patrund prin zid de frici cu dinti de fier
Prin umbrele bolnavelor carcase
In care nazuinte nasc si pier,
Valsand pe jarul rozelor sfioase
Cand dragostea te’nalta lin, spre cer.
----------------------------------------------------
Georgeta RESTEMAN
Sacuieu
14 ianuarie 2014