Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

În România, limba oficiala este limba româna


Prof. univ. dr. Corneliu Turianu   

Duminica, 16 Martie 2014 20:34

„Statul roman are dreptul sa ceara tuturor cetatenilor sai sa cunoasca limba statului”.

Desi, conform Constitutiei Romaniei, „Statul recunoaste si garanteaza persoanelor apartinand minoritatilor nationale dreptul la pastrarea, la dezvoltarea si la exprimarea identitatii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase” (art. 6), se pare ca unii dintre conationalii nostri nu impartasesc principiile generale ale Constitutiei adoptata in 2003 prin referendum national, potrivit carora: „In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie” (art. 1); „In Romania, limba oficiala este limba romana” (art.13). Astfel, la sfarsitul lunii octombrie 2013, Camera Deputatilor a adoptat tacit o propunere legislativa initiata de catre doi deputati U.D.M.R.-isti, Mate Andras Levente si Marton Arpad, prin care se instituie obligativitatea ca instantele de judecata din Romania sa angajeze cunoscatori ai limbii maghiare in zonele in care acestia au o pondere de peste 20% din totalul populatiei. Totodata, proiectul de lege prevede faptul ca vor putea fi introduse cereri si alte inscrisuri si in limba minoritatii maghiare, traducerea acestora cazand in sarcina statului. Propunerea a fost avizata negativ de Guvern, dar si de Consiliul Superior al Magistraturii. Aceasta pentru ca, in conditiile actuale, justitiabilii au posibilitatea sa se exprime in fata unui tribunal in limba materna prin intermediul unui interpret.

Potrivit formei adoptate de Camera Deputatilor, judecatorii si procurorii care au sustinut un examen de cunoastere a unei limbi minoritare pot solicita cu precadere numirea la judecatoriile in raza carora minoritatea respectiva are o pondere semnificativa. De asemenea, candidatii declarati admisi la examenul de cunoastere a unei limbi minoritare au o prioritate in alegerea posturilor de la judecatoriile in a caror raza teritoriala minoritatea respectiva are o pondere semnificativa. Mai mult, vor putea fi adresate cereri si alte inscrisuri si in limba minoritatii maghiare, costurile ocazionate cazand in sarcina statului, instantele fiind obligate sa angajeze magistrati si personal auxiliar „intr-un numar suficient” pentru a garanta functionarea instantelor. Propunerea legislativa adoptata tacit de Camera Deputatilor prin care se doreste impunerea limbii maghiare ca limba oficiala de stat in justitia din Romania a primit in cursul lunii noiembrie 2013 trei avize negative din partea Comisiilor Senatului.

In sprijinul adoptarii de catre Senat a proiectului de lege in discutie se sustine ca prin alinierea legislatiei interne la prevederile art. 9 privind Justitia din Charta Europeana a Limbilor Regionale sau Minoritare, Romania va face un pas suplimentar in integrarea etnicilor maghiari. Ca urmare, se mai sustine, facilitand exercitarea acestui drept pentru etnicii maghiari din Transilvania, Romania ar combate „in mod inteligent” miscarile separationiste, alimentate de radicalii maghiari, aliniindu-se totodata unei practici generale in toate marile democratii ale lumii. Abstractie chiar facand de faptul ca Romania a dat curs pe deplin prevederilor art. 9 din Charta Europeana a Limbilor Regionale sau Minoritare, intrucat, in conditiile actuale, justitiabili minoritari maghiari au posibilitatea sa se exprime in fata unui tribunal in limba materna prin recurgerea la interpreti si traduceri, ingaduiti-mi sa va reproduc cuvant cu cuvant argumentele prezentate de marele barbat de stat, liberalul Ionel Bratianu, consemnate in lucrarea „Activitatea corpurilor legiuitoare si a Guvernului de la ianuarie 1922 si pana la 27 martie 1926”, publicata in Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca in 1926, pagina 70, citez:

„Statul roman are dreptul sa ceara tuturor cetatenilor sai sa cunoasca limba statului. Este in interesul tuturor locuitorilor acestei tari sa cunoasca limba oficiala, caci numai astfel se pot inchega legaturile sufletesti intre toti locuitorii unei tari care trebuie sa aiba aceleasi interese generale si aceleasi nazuinte. Neinvatand limba statului, nationalitatile se pun intr-o stare de inferioritate, copiii lor care au aceleasi drepturi ca ale romanilor de bastina nu vor putea merge cu folos mai departe, in invatamantul secundar sau superior, si nici concura cu elevii romani. Statul are obligativitatea morala de a le inlesni invatarea limbii oficiale. Impunand limba romana nu inseamna ca se loveste in limba materna sau ca nu se recunoaste insemnatatea limbii in educatia copiilor..”.

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page