Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

EVENIMENT EDITORIAL


Indiscutabil, cartea de fata – "Publicistica (I)”, editie ingrijita, selectie si prefata de Dimitrie Poptamas, cuprinzand scrierile din tinerete (1928-1940) ale carturarului Vasile Netea, vazand lumina tiparului gratie Fundatiei Culturale "Vasile Netea”, parcurgand domeniile cele mai prolifice ale unui istoric cu o opera pluridisciplinara animata de spiritul enciclopedic, ne poarta prin anii lui de debut, elev fiind, parcurgand colaborarile la revistele "Astra”, "Avantul”, "Actualitatea”, "Patria”, cu acea garantie publicistica a sprijinului profesorului Nicolae Cretu, de la Scoala Normala, derulata pana in anul 1940.
 Insumand scrierile din tinerete, colaborarile la periodice intre anii 1828-1940, de la acel debut, cu articolul "Antologii romanesti”, publicat la 16 ani, pana la colaborarile de mai tarziu la "Gazeta Muresului”, "Credinta”, "Progres si cultura”, "Jar si slova”, "Clipa”, "Revista Scoalei Normale de Invatatori”, "Renasterea Muresului”, "Transilvania”, "Neamul romanesc pentru popor”, "Cuget clar”, "Tara noua”, Vasile Netea manifesta "un viu interes pentru personalitatile istorice si literare”, cu rolul lor enorm in "formarea natiunii romane si a statului national”. Interes constant fata de acele "flacari ardelene in valvataia neamului romanesc”, luptatori pentru "promovarea unui spirit nou in viata publica”! Vasile Netea parcurge suisul victorios de la activitatea publicistica pana la studii, eseuri istorice si literare, referitoare la Petru Maior, Constantin Romanu-Vivu, Ion Pop Reteganul, Gheorghe Bogdan Duica, George Cosbuc, St. O. Iosif, Panait Cerna, Ilarie Chendi, culminand cu volumul "De la Petru Maior la Octavian Goga”, premiat de Academia Romana. In slujba adevarului fiind, cu nazuinta si optimismul lui profund, in aceasta nobila "profesie de apostol si luminator al neamului”, in redarea acelor profiluri muresene, scoase in litera slovei impreuna cu dr. Eugen Nicoara, s-a implicat, alaturi de ceilalti multi intelectualui ai satelor, cu deosebita lui vocatie oratorica, in activitatea Asociatiunii pentru Literatura Romana si Cultura Poporului Roman (ASTRA), marcand principalele sarbatori crestinesti, Invierea, Nasterea Domnului, ridicarea unor biserici si troite, contribuind la acea "adevarata cronica culturala a anilor deceniului al patrulea de pe Valea Muresului”, intr-o perioada in care Romania era amenintata cu revizuirea granitelor.
Pasind pe "drumul rodnic si bun” al culturii noastre, tanarul Vasile Netea remarca stradania lui Ion Clopotel pentru alcatuirea antologiei, "un fel de istorie literara”, cu referiri la Aron Cotrus, mai ales, urmata de acea "antologie a toamnei” a lui Ion Pillat si Perpessicius. N-a scapat condeiului lui ascutit "miopia si surzenia tembelului nostru politicianism”, in privinta somajului muncitorilor manuali din Satu Mare, Cluj, Targu-Mures, cu a lor "inspaimantatoare tragedie”, a invatatorilor "intr-o tara in care analfabetismul se rasfata cu o o superba nepasare”, "o ciudatenie si o rusine”. Referindu-se la Reghinul romanesc, Vasile Netea scrie: "Un duh nou sufla peste acest oras, romanizandu-l si pregatindu-l pentru viata romaneasca ce se plamadeste acum”, legat totul de Banca "Mureseana” si de "Societatea meseriasilor romani”, de Gimnaziul "Petru Maior”, Spitalul "Dr. Eugen Nicoara”, Despartamantul ASTREI . Activitatea Cercului Cultural din Deda, animata de dr. Eugen Nicoara si dr. Vasile Nicolescu, implinirea celor 15 ani de la revenirea Basarabiei, provincia dezrobita, rapita, in 1812, de Rusia hrapareata si vrajmasa, la Patria Mama, randurile dedicate dr. Alexandru Ceusianu, cel care a adus "o atmosfera noua (in Reghin), un ritm mai vioi si mai harnic” printr-o "minte agera, pregatire temeinica si vointa de fier”, referirile la "laduta cu carti” din Ziua Cartii, activitatile de 10 Mai de la Deda, cu participarea satelor Filea, Pietris, Dumbrava, Maioresti, Bistrita, Rastolita, Morareni, marea serbare populara organizata de ASTRA, de "Tinerimea Romana”, "Corul Romanesc”, ziarul "Credinta”, "Cercul invatatoresc Deda”, sunt tot atatea prilejuri pentru Vasile Netea de a ne aminti: "Noi trebuie sa grijim ca in sufletele noastre sa ramana vesnic treaza iubirea si credinta in Dumnezeu, Neam si Tara”.
Parcurgand anii "generatiei antirevizioniste” intr-o atitudine in care "nationalismul trebuie sa fie axa intima si statornica a propasirii romanesti” pentru idealul stramo silor nostri, de la Biblioteca Romaneasca "Astra” la casele culturale de sub "porunca progresului”, la sedinta festiva dedicata celor 250 de ani de la moartea mitropolitului martir Sava Brancovici, locul chinurilor indurate azi purtand, sub stapanire romaneasca, numele Brancovenesti, totul a intrat in preocuparile lui de cronicar al vremii.
De la pastorul "din alte vremuri”, episcopul Nicolae Ivan, la Petru Maior, situat printre "oamenii mari, care au stiut sa ridice neamul si tara prin munca lor straduitoare si prin jertfa lor de viata”, ale caror opere "alcatuiesc patrimoniul nostru cultural”, scotand "din uitare un intreg popor”, la contributia preotimii romane din tinutul Muresului la realizarea idealului national, totul s-a facut prin "credinta in izbanda dreptatii, in izbanda romaneasca”, unii preoti fiind "rapiti de la altarele si din sanul familiilor dragi, pentru a fi tarati, cu nerusinare, in temnitele dusmane” sau "prigoniti si alungati din satele lor”.
 Un loc aparte l-au ocupat in preocuparile tanarului Vasile Netea figurile proeminente ale barbatilor ardeleni: Gheorghe Sincai, "tovarasul de studii si ganduri al lui Petru Maior”, cu "o viata si un destin mai tragic” decat in situatia acestuia, Alexandru Papiu Ilarian, "cel mai demn si mai sincer urmas al Scolii Ardelene, revolutionarul de la 1848, istoricul adanc, romanul vizionar, omul nefericit (...), o figura mare, o figura luminoasa”, apoi personalitatea istoricului Constantin Romanu-Vivu, care "a platit prin cea mai grozava suferinta fizica si sufleteasca curajul actiunii si ideilor sale in vijelioasa valtoare de la 1848”, "zbuciumul si moartea acestui martir reprezinta capitolul cel mai trist si mai intunecat al "figurilor muresene”, "omorat pe hotarul comunei Sangeorgiu de Mures, de unguri, in 1849, platind prin tragica moarte curajul apararii ideilor sale”.
Despre Virgil Onitiu, Vasile Netea scrie: "A fost un intelectual in sensul larg al cuvantului, un altruist rodnic, un profesor luminat si un desavarsit roman”, "inteleptul altruist care dadea atat de izbavitoare invataturi”, iar baronul Vasile Pop - caracterizat de Iacob Bologa "omul cel mai nobil, romanul cel mai brav si conducatorul cel mai intelept” - facea parte din "glorioasa pleiada de barbati straluciti pe care i-a avut Ardealul”. In numarul "Figurilor muresene” se inscrie, cu falnica mandrie, si impunatoarea personalitate a lui Nicolae Petra Petrescu, care, "prin calitatile sale sufletesti de o rara bogatie, statea in fruntea intelectualitatii ardelene”.
 La moartea profesorului Gheorghe Bogdan Duica, "incontestabil cel mai mare istoric al literaturii romane (...), mintea cea mai larg cuprinzatoare a trecutului nostru cultural”, acel condei al lui Vasile Netea asternea pe hartie urmatoarele ganduri: "A cazut un plugar trasnit de fulgerul unui destin necunoscut, la capatul brazdei, intr-un ogor larg. A murit muncind. Nici ceasul mortii nu i-a fost ceas de odihna”.
La anul publicistic 1935, Vasile Netea cuprinde cartea dr. Eugen Nicoara – "Tinerete fara batranete”, premiata de Academia Romana, "Muzica romaneasca”, studiul lui Maximilian Costin, si "Figuri muresene”, volum semnat de Vasile Netea si dr. Eugen Nicoara. Urmeaza pagini despre Scoala taraneasca din Reghin, program de culturalizare a maselor, despre activitatea ASTREI, despre cele "150 de ierni care si-au nins omatul mangaietor peste caile sfintite de truda si de patimirile lui Horia, Closca si Crisan”, despre marele ministru dr. C. Angelescu, despre Muresul cultural si activitatea Conservatorului, dupa revenirea lui Emil Dandea la Primarie, destinul orasului primind "o dezlegare noua”, in acest spatiu al preocuparilor cuprinzand si Biblioteca de la Palatul Culturii, de o "bogatie imensa”.
In amintirea lui Constantin Romanu-Vivu, a eroului tribun, ASTRA Reghin ridica o troita romaneasca in comuna Pintic, de langa Teaca, unde s-a nascut "bravul capitan revolutionar, care a inrosit istoria cu luptele lui si cu sangele sau generos”. Randuri dedicate Intregitorului neamului Regele Ferdinand I, Zilei celei mari de 1 Decembrie, "ziua de slava si de inchinare a tuturor asteptarilor si a tuturor biruintelor romanesti”, medicului Eugen Nicoara, "un roman care ne onoreaza neamul si o activitate ce inalta ideea nationala”, "care a cladit un spital in valoare de cateva milioane, pentru edificarea caruia n-a cerut nicio subventie de la nimeni”, implinirii celor 86 de ani de la nasterea lui Eminescu, "de cand cea mai geniala intrupare poetica a neamului romanesc si-a facut aparitia in aceasta lume”, implinesc alte pagini ale publicisticii tanarului Vasile Netea.
Despre 24 Ianuarie, "intaia zi de mare si nestinsa lumina” (...) "pentru viata unui popor sfartecat de calcaiele a patru stapaniri vrajmase”, despre episcopul Nicolae Ivan, "un luptator neintrecut si un invingator”, despre jubileul de 75 de ani al ASTREI, "sarbatorit la Blaj, cu atata insufletire”, despre "Soimii Carpatilor” si Scolile taranesti, sub deviza: "Unire pentru ASTRA, munca pentru ASTRA!”, scrie cu insufletire cronicarul, coborand la "obarsiile neamului nostru, care se pierd in noaptea veacurilor”. "Daruirea pentru Neam si Tara, culturalizarea poporului si dinamizarea natiunii” fac parte din politica nationala. Convins ca "nasc si la noi oameni”, ca "pamantul intra in istorie prin gloria fruntilor ridicate din huma lui”, Vasile Netea dedica randuri emotionante patriarhului Miron Cristea, "arhiereul venerabil pe tamplele caruia s-a impletit cea mai frumoasa cununa a ortodoxiei romanesti (...), ridicat dintr-o modesta familie taraneasca”.
Cronicarul vremii isi indreapta atentia asupra realizarilor prefectului Francisc Porubschi, "drumului cel nou” al tineretului liberal, sub un spirit nou si o mentalitate noua ale lui Aurel Emil Dandea, cu consideratiile lui asupra problemelor minoritare si realizarile lui din perioada cat a fost primar al TarguMuresului. Lupta pentru apararea Ardealului, gandurile despre democratia nationala si nationalism, precum si portretele lumii literare ocupa un loc distinct in publicistica lui Vasile Netea: douazeci de ani de la moartea lui Panait Cerna, "poet cu stralucit talent” (...), "cu irizari sublime de fulger risipite peste vijelia unei furtuni”, "viata scurta, sclipitoare, promitatoare, infranta” (...), "curmata nemilos de cruntul destin”, 20 de ani de la trecerea in eternitate a lui St.O. Iosif, "un apostol al Ardealului in viata vechii Romanii”: "Sufletul lui nicaieri n-a vibrat mai profund si mai sublim decat in tristul cant al elegiei”, doua decenii de la trecerea la cele vesnice a lui Ilarie Chendi, "un militant al nationalismului, incadrat, ca ideologie, in spiritualitatea nationala”.
Un loc aparte ii acorda folcloristului Ion Pop Reteganul, pe care "nimeni dintre ardeleni nu l-a intrecut pe acest drum (...) El a adunat toate lacrimile si toate mandriile acelui suflet, boaba cu boaba, si le-a incrustat in carti”. Exceleaza randurile inchinate lui George Cosbuc, "poet al taranimii si al umanitatii, al crestinismului si al romanismuluii”, lui Octavian Goga, "un fulger izbucnit din ciocnirea dintre pamantul si cerul valah”, care "a murit asa cum a trait: vijelios, fulgerator, naprasnic, zguduitor, tragic...”, cand suferintele muscau adanc din inima Ardealului si scria poezia "Vorbeau azinoapte doua ape” si acele "Cantece fara tara”. "A murit – scria Vasile Netea – cantaretul patimirii noastre”, "poetul Ardealului, poetul libertatii”. Acest volum I al publicisticii lui Vasile Netea se incheie cu cronici la valoroasa carte a dr. Eugen Nicoara, "Tinerete fara batranete” (cu o prefata de Iuliu Moldovan, presedintele ASTREI), la "Nopti la AdaKaleh”, de Romulus Dianu, la "Amvonul de azur”, cartea de poezie a lui Gherghinescu Vania, "un ram inflorit dintr-un basm ideal.
O geana de cer deschisa peste un lac elvetian”, la "Soimii patrupezi”, de Maximilian Costin, incheindu-se cu "Sectarii” de Ion Agarbiceanu, "Anotimpuri” de Emil Giurgiuca, "Cantece de pierzanie” de Mihai Beniuc, carte tiparita la Editura "Miron Neagu” din Sighisoara, "Oameni care au fost”, de Nicolae Iorga, cu portretele cuprinzand 155 de "oameni care au fost”. Ii multumim domnului Dimitrie Poptamas, pentru acest eveniment editorial, asteptandui, cu viu interes, finalizarea trudei domniei sale cu aparitia celorlalte doua volume anuntate.

LAZAR LADARIU
Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page