Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

COMUNICAT: NICOLAE HERLEA – CEL MAI BUN BARITON AL LUMII

Fundatia

Academia

DacoRomana


Luni 24 februarie 2014, a incetat din viata, dupa o grea suferinta, la varsta de 86 de ani, unul dintre cei mai mari artisti ai Romanei, cel care a fost Figaro, din opera „Barbierul din Sevilla“, de Gioachino Rossini. Baritonul Nicolae Herlea a interpretat acest rol de peste 550 de ori, pe cele mai mari scene ale lumii, fiind elogiata interpretarea de exceptie de la Metropolitan Opera din New York din 1966 si care, de atunci, a stralucit pe toate scenele mari ale lumii cum sunt Teatrul Scala din Milano, Opera de Stat din Viena, Teatrul Balsoi din Moscova, Opera din Berlin, Covent Garden din Londra sau Opera Mare din Paris.

 

Nicolae Herlea, cel care reprezinta un simbol inegalabil al Operei Nationale s-a nascut la Bucuresti la 28 august 1927,  a studiat Conservatorul cu profesorul Aurel Costescu-Duca si a debutat pe scena Operei Nationale din Bucuresti in anul 1951, cu rolul Silvio din opera „Paiate“ de Ruggero Leoncavallo, in vechiul teatru „Regina Maria". In continuare a ramas angajat ca prim-bariton al acestei scene pina la varsta pensionarii.

 

De neuitat sunt si raman si interpretarile rolurilor principale de bariton din „Rigoletto“, „Paiate“, „Bal mascat“, „Trubadurul“, „Tosca“.  A reprezentat Romania culta pe cele mai importante scene ale lumii, in perioada controversata a comunismului. Nicolae Herlea constituie un model absolut, de neinlocuit, in prezent. Trecerea sa in eternitate  sa este o mare pierdere pentru lirica romaneasca de opera vie, contemporana. In calitatea de presedinte al juriului Concursului International de Canto „Hariclea Darclee“ de la Braila, a sfatuit si incurajat pe cei mai talentati tineri cantareti romani din noua scoala dacoromaneasca. „Cu Nicolae Herlea a plecat un prieten drag si un imens artist a carui voce, cu timbrul ei sublim, va entuziasma si va mingiia in veci sufletele noastre“, a declarat presei soprana Mariana Nicolesco - un adevarat simbol feminin al muzicii romanesti. Vocea maestrului roman a sustinut roluri legendare ale muzicii in opere arhicunoscute. Voci recunoscute de maestri internationali au afirmat despre Nicolae Herlea lucruri superbe, iar marele Roberto Alagna sublinia ca Nicolae Herlea „este, fara indoiala, cel mai bun bariton al lumii“. Tot astfel, la superlativ l-au apreciat Placido Domingo, Herbert von Karajan, Nicolai Ghiaurov si alte nume de legenda ale liricii mondiale.

 

Noi, generatiile de azi am crescut cu nume de legenda ca Ludovic Spiess si Nicolae Herlea. Prin timbrul sau unic, irepetabil si prin stilul in care a dat viata unor personaje ca Marchizul de Posa din «Don Carlos» –ul verdian sau barbierului din capodopera lui Rossini si multe altele, Nicolae Herlea ramane pentru totdeauna in sufletul si in mintea contemporanilor.

 

Nicolae Herlea este o bijuterie nationala, dar apartine in egala masura si patrimoniului cultural, imaterial, artistic al umanitatii. Nicolae Herlea ramane in istoria muzicii romanesti prin talentul si daruirea sa, care vor continua sa inspire tinerele generatii de muzicieni, prin interpretarile exceptionale pe care le-a avut pe cele mai mari scene ale lumii, cu care a reusit sa duca arta si cultura dacoromaneasca la inaltimea valorilor spiritului.

 

Cunoscindu-i modestia sa, specifica oamenilor mari care isi ating cu cinste idealul credem ca acest dac liber este nemuritor prin implinirea spirituala a celui mai nobil crez in frumos, bine si cinste bine cunoscutele valori zamolsiene eterne. In componenta personalitatii sale a vietuit constant si intens de la inceputuri deosebitul respect manifestat spre perfectiune, maiestrie, desavarsirea artistica a slefuirii glasului. Maestrul insusi marturisea ca detinea „darul lui Dumnezeu“ si a iubit vocatia de interpret liric, iar spectaculoasa sa ascensiune a adus faima artei romanesti in toata lumea. Nicolae Herlea a ramas pentru romani asa cum a ramas un Saliapin pentru Rusia.

 

Maestrul a obtinut premii importante cum sunt Medalia de Aur si Marele Premiu la Festivalul Primaverii de la Praga in 1954, Laureat al Concursului International de Canto de la Geneva in 1955, Medalia de Aur si Marele Premiu la Concursul de Canto de la Verviers in 1957, Medalia de Aur "Giuseppe Verdi" in 1963 (Milano), Cheia orasului Detroit. A fost recompensat cu numeroase alte titluri si decoratii, printre care cel de "Artist al Poporului". De asemenea, in 2007, maestru a fost decorat cu Ordinul National "Steaua Romaniei" in grad de Mare Ofiter.

 

Cind aparea pe scena - isi mai amintesc prietenii nostri? – in Rigoletto sau Barbierul, timp de 5 minute, nici nu putea sa deschida gura datorita aplauzelor furtunoase din sala. Senatul Academiei DacoRomane cu citeva luni in urma a conferit maestrului Nicolae Herlea diploma si titlul suprem de Doctor Honoris Causa al Academiei DacoRomane – onoare pe care maestrul a primit-o cu mare bucurie si onoare. Totodata, un alt membru fondator al ADR, maestrul Pierre Georgescu-Dedy a realizat bustul in bronz marelui nemuritor – marea voce a secolului trecut care va ramine mereu alaturi de Hariclea Darclée, de Maria Callas, de Cathleen Ferier, de Elisabeth Schwartzkopf si altii.

 

Membrii Academiei DacoRomane sunt alaturi de toti artistii Operei Nationale Bucuresti si de intregul colectiv al teatrului si isi exprima adinca durere pentru pierderea unui solist nepretuit, care a adus glorie eterna primei scene lirice a tarii, identitatii nationale ca una dintre marile valori culturale ale Romaniei contemporane – un model de artist cetatean al patriei si al muzicii ca limbaj universal al culturii.

 

Nicolae Herlea a fost, este si va ramane suflet in sufletul muzicii romanesti si universale. Un centru de cercetare si creatie muzicala al A.D.R. ii va purta numele, iar un premiu Nicolae Herlea va fi acordat periodic unor continuatori ai artei sale interpretative pe scena Operei Romane in semn de pioasa aducere aminte intru nemurirea talentului creator al muzicii nationale si universale.

 

Dumnezeu sa il odihneasca in pace!

------------------------------------------------
Pentru  SENATUL FUNDATIEI  ACADEMIA DACOROMANA

„TEMPUS DACOROMANIA  COMTERRA”

dr. Geo Stroe si dacii liberi

Bucuresti, nr.5 din 24 februarie 2014 (10 014 dupa Calendarul dacoromanesc)

E-mail: geostroe@gmail.com

 

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page