Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Cu Tudor Arghezi prin profunzimile crestinismului

Dupa atata aratare ca Tudor Arghezi a fost crestin, poate ca sunt unii care mai mult de mila ne arunca un de acord, admitand cu mare ingaduinta ca poetul se poate sa fi fost crestin, dar de suprafata, in intelesul popular al cuvantului. La aceasta raspundem ca teologia lui crestina, uneori chiar prin doua vorbe ale unui poem, se dovedeste mai profunda decat a marilor savanti ai religiilor crestine opriti la cateva ritualuri si facand eforturi a le tine in limite populare nu cumva sa le scape din maini. Pentru acum, o copie fidela din secular in spiritual.

Cine nu cunoaste TRISTA DISPUTA dintre teologii crestini in legatura cu CREDINTA si FAPTA, ca si cum una ar exclude-o pe cealalta? O tragedie. Dupa faramitarea Scripturii, fiecare isi pune pe varful de steag crestin farama lui si nu doar in dreptul lui ci cumva isi permite dreptul de a o pune in dreptul tuturor, drept pe care Dumnezeu nu-l da nimanui. Daca cineva si CREDE si ASCULTA, se zice ca nu e bine, chiar se zice ca nu se poate, desi Scriptura e plina de amandoua si ca de fapt ele sunt consubstantiale iar incercarea de desfacere inseamna pieirea, ca umblarea la atom.

Asa dar, mai marele nostru Arghezi nu a fost un crestin numai de paste si craciun, de scoala duminicala, de rusalii sau boboteaza, in urma carora de cele mai multe ori constiinta e adormita ca in cantece de leagan si o pace nedefinita urca dinspre pantece spre minte. Fire de actiune, actiune constienta si in conformitate cu binele etern, poetului ii repugna o "implinire" crestina de suprafata si mai ales CERSIREA in domeniul spiritual. El face o deosebire fundamentala intre CERERE cu aspect juridic si CERSIRE in nici un fel justificata. Cererea evanghelica din "cereti si vi se va da", nu are nimic de a face cu "cersirea" din care se face o dogma ca si cum MANTUIREA ar fi o afacere ieftina. CEREREA este ceva pentru care faci totul in dorinta de a obtine, CERSIREA este de a primi cate ceva fara a face nimic.

Am spus aceste lucruri fortati de predica lui ARGHEZI de doua randuri, pe care ne-o tine din poemul GLORIE, de fapt concluzia lui

"Tot asteptand pomana de-a fi nemuritori

La usile-amintirii in carji de cersetori"

Mare parte din crestinatate a redus INVESNICIREA omului la un act de "pomana". Este un sacrilegiu trecand acest lucru pe seama lui Dumnezeu care ar vedea in oameni niste cersetori carora le da de pomana, si o degradare a omului care sta cu mana intinsa cersind mantuirea, nemurirea. Aceasta imagine ii repugna poetului care vede invesnicirea omului ca o relatie constienta, trecerea de partea vointei lui Dumnezeu cu "toata inima ta, cu tot cugetul tau, cu toata puterea ta" cum zice Scriptura. Mantuirea nu este o imagine cu "pomana si cersetori". In versiunea populara pomana nu rezolva problema cersetoriei, iar a cersetorilor nici atat. Unii dau cate ceva, altii primesc cate ceva si situatia treneaza indefinit. Poetul isi intituleaza poemul GLORIE, tocmai pentru a ne spune in finalul sau ca GLORIA lipseste din imaginea unor "cersetori in carje" care "asteapta pomana de-a fi nemuritori", fie la nivel de societate umana, fie, si mai ales la INVESNICIRE. El vrea sa redea crestinismului GLORIA sa prin aceasta imagine de CONTRAST. Crucificarea Mantuitorului - din invatatura pur crestina - nu este "pomana", este JERTFA inlocuitoare in urma careia cuvantul CERSETOR nu-si mai are sensul. GLORIA consta ca in urma acestui SACRIFICIU omul este RASCUMPARAT, fiu al imparatiei. Arghezi parca ne-ar spune "oameni buni, pretul a fost platit, pret suprem, voi sunteti INFIATI", "mergeti in toata lumea si propovaduiti vestea cea buna". Aveti ceva de facut, ceva de spus, lasati cersetoria, "voi sunteti martorii Mei" a zis Isus urmasilor Sai, "voi sunteti lumina lumii", NEMURIREA nu este o POMANA care se cerseste, este GLORIA lui Dumnezeu in Univers, participati la ea cu toata fiinta si in toata demnitatea de copii ai Sai, aruncati carjele, mergeti la treaba pentru voi, pentru altii si pentru El. Fiti parte din GLORIA Lui. Imi place un asa mai mare al neamului. S-o fi gandit el cand a scris acest poem si la CALUGARII CERSETORI care au provocat REFORMATIUNEA in crestinism jumatate de mileniu in urma? O fi anticipat ca vizionar si CERSIRILE la concret din crestinismul de azi sau ridicare la nivel de virtute, ca dogma "CERSIREA NEMURIRII" in loc de trecerea constienta in toata demnitatea de partea planului divin in procesul de rascumparare in mod minunat a omenirii cazute? Nu stiu, dar stiu ca mai bine si mai frumos de atat nu se putea spune. Transferul imaginii unor invalizi de razboi schiloditi in trup dar intregi in suflet, in imaginea lumii schilodita temporar in trupul ei, dar intreaga in sufletul ei ascuns in Isus Hristos care a rascumparat-o, este dincolo de "pomana" si "cersetorie". Este GLORIE adevarata.

Benone Burtescu

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page