Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

LIMBA ROMANA, CANTEC DE DRAGOSTE SI DOR

Razletindu-ma printre hartiile mele, printr-o intamplare, o consider eu, fericita, mi-a ajuns in mana o foaie care inmanunchiaza pe ea, patru nestemate de simtire romaneasca, slefuite in versuri de patru mari cantareti ai limbii, prin care cuvantul aduce sub ochii cititorului, simtamintele sufletului. Limba noastra cand graieste, mai mult canta. Nu odata, aflandu-ma in tari straine si vorbind romaneste cu frati de limba, am fost intrebat ce limba vorbim. Raspunzand scurt: romaneste, interlocutorul a conchis admirativ: ce limba, cand o auzi vorbita, parca asculti un cantec. Metafora catorva minti, de o neasemuita adancime a sufletului romanesc, scot la suprafata frumusetea limbii romane prin care comunicam intre noi. Il alatur celor patru si pe marele Grigore Vieru, care canta limba romana in cuvinte inspirate de Divinitate. Inainte de a le incredinta tiparului si eu as zice: frate roman, oricate limbi straine ti-ai insusi, din placere s-au din nevoie, sa nu-ti lipseasca dintre ele niciodata limba romana. Oriunde ai fi, limba este radacina care nu ti-o va smulge nimeni niciodata din pamantul pe care ai vazut lumina zilei, tu si strabunii tai.

AL. MATEEVICI

Limba noastra

Limba noastra-i o comoara

In adancuri infundata,

Un sirag de piapiatra

Pe mosie revarsata.

Limba noastra-i foc, ce arde

Intr-un neam, ce fara veste

S-a trezit din somn de moarte,

Ca viteazul din poveste.

Limba noastra-i graiul painii,

Cand de vant se misca vara.

In rostirea ei, batranii

Cu sudori sfintit-au tara.

Limba noastra-s vechi izvoade

Povestiri din alte vremuri;

Si cetindu-le-nsirate,

Te-nfiori adanc si tremuri.

Limba noastra ii aleasa

Sa ridice slava-n ceruri,

Sa ne spuie-n hram s-acasa

Vesnicele adevaruri.

Limba noastra-i limba sfanta,

Limba vechilor cazanii,

Care-o plang si care-o canta

Pe la vatra taranii.

V. Voiculescu

Grai valah

Grai tamaiat, catuie de petale,

Gandul mi-a ciobanit pe plaiurile tale.

Umbla singur pe munti de sare,

Vant batran cu miere-n spinare

Serpi de racoare verde-n paraie,

Carari de bucium lung de stretaie.

Granguri de aur boabele-ti ciugul,

Sesul ti-l ara dorul cu plugul.

Calc des cu sufletul arsu-ti coclaur,

Din fund ofteaza stramosii de aur.

De pliscul tau, unde se-nbina,

Pale de nori cu limbi de lumina.

Buzele-mi razam frematatoare,

Slavit pristol de piatra si floare.

G. Cosbuc

Graiul neamului

Fie-a voastra-ntreaga tara

Si de cereti va mai dam,

Numai dati-ne voi graiul

Neamului .’’—Si se sculara

Sa ne vremuiasca traiul

Cati dusmani aveam pe lume ii

Sa-l lasam.

Dar nestramutati stramosii

Tot cu arma-n maini au stat.

Au vazut si munti de oase

Si de sange rauri rosii,

Dar din tara lor nu-i scoate

Nici potop si nici furtuna,

Graiul lor de voie buna

Nu l-au dat.

Astazi stam si noi la panda

Graiul vechi sa-l aparam,

Dar pe-ascuns dusmanii canta

Sa ni-l fure, sa ni-l vanda.

Daca-n vremea tulburata

Nu ne-am dat noi graiul tarii,

Azi in ziua desteptarii,

Cum sa-l dam?

Repezi trec cu vifor anii,

Ispitind puterea ta.

Neam roman ! Cu ura mare

Vor cata mereu dusmanii

Graiului roman pierzare.

Dar sa piara ei cu totii:

Nu l-am dat si nici nepotii

Nu-l vor da!

G. Sion

Limba romaneasca

Mult e dulce si frumoasa

Limba ce-o vorbim,

Alta limba-armonioasa

Ca ea nu gasim.

Salta inima-n placere

Cand o ascultam

Si pe buze-aduce miere

Cand o cuvantam.

Romanasul o iubeste

Ca sufletul sau.

O vorbiti, scriti romaneste,

Pentru Dumnezeu !

Frati, ce-n dulcea Romanie

Nasteti si muriti

Si-n lumina ei cea vie

Dulce vietuiti !

Voi pe cati patria cheama

Dragi copii ai sai

Fara ca sa ceara seama

La bravi sau misei,

Aratati cum ca traieste

Elementul sau.

Si vorbiti, scriti romaneste,

Pentru Dumnezeu !

De ce limba stramoseasca

Sa n-o cultivam ?

Au voim ca sa roseasca

Tarna ce calcam ?

Limba, tara, vorbe sfinte

La stramosi era.

Ei ar plange la morminte

Cand ne-ar asculta.

Al lor geniu ne sopteste

Din mormant mereu:

O, vorbiti, scriti romaneste

Pentru Dumnezeu !

Gr. Vieru

Limba noastra

Floare micsunea

Graiul meu cel rupt din soare

Care-mi mangai inima,

Floare

Dulce pentru vorba zisa —

Graiul meu infloritor,

Dulce pentru vorba scrisa —

Graiul meu nemuritor.

Pasare de dor,

Limba mea de doina, hora,

Care nu ma lasi sa mor.

Soro.

Dulce pentru cununare —

Graiul meu infloritor,

Dulce pentru leganare —

Graiul meu nemuritor.

Tu, luceafar sfant,

Arzi in al veciei sfesnic,

Cu iubire-am sa te cant

Vesnic.

Dulce pentru amintire —

Graiul meu infloritor,

Dulce pentru-mbatranire —

Graiul meu nemuritor.

Ion Anton, Los Angeles

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page