Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

DACA NU STIM DE UNDE VENIM - NU STIM NICI ÎNCOTRO MERGEM



In mod concret, pe arborele genealogic se mai poate merge inapoi doar cateva generatii si cam gata. Dupa aceasta, incepe retorica. Ne tragem din daci, din traci, din romani, o stiere vaga despre strabunii strabunilor nostri. Zicem ca ei au fost pastori, nu zicem ca au fost ciobani. Strabunii nostri au fost viteji din neamuri de viteji. Suntem si din neam de carturari. Ne laudam cu cine-am invatat, ne mandrim cu dascalii nostri. Adesea auzim "dinspre mama", "dinspre tata", nume de rude cu renume. Din "basarabi" si din "musatini" vorba lui Eminescu. Am facut "liceul in...", am terminat facultatea "de..." si "la...".  In termeni mai dincoace Oxford, Harvard, Princeton. In termeni mai vechisori Acropolis, Sarmisegetuza. Inaltimea gradului. Numarul stelelor si al epoletilor, culoarea si forma decoratiilor.  Aceste proveniente si performatii notate in piatra in lemn sau in hartii. E scris pe placa memoriala din... E ingropat in cimitirul... Limba noastra stramoseasca de origine domneasca, s-o prezervam? S-o aducem la zi? Prea arhaismica, prea neologismica. "Facebook" nu-i din limba stramoseasca, nici chiar din Limba Romana moderna. Cuvantul acesta a fost adoptat impotriva avangardismului pentru limba stramosilor, cu viteza luminii a fost adoptat, peste noapte, mai frecvent folosit decat stramosescul si inegalabilul in frumusete, "dor".  Limbajul sau mesajul, sau amandoua. Poate fi exprimat un mesaj de piatra intr-un limbaj de lemn?
Doctorate avem destule, doctori mai deloc. Multe stele, putini generali. Prea multe morminte si prea putine arcuri de triumf si frontispicii. Anonimii nu se numara. Cei "cu vaza" se numara de prea multe ori. Napoleon prea este, soldatul sau prea lipseste. Nume trambitate la aniversari, nume nici macar soptite. Doar de stiut ca ce se trambiteaza pe aici face repede o tacere asurzitoare; ceea ce se sopteste aici incojoara Universul si se preface-n osanale.
Ma trag din "puritani". "Puritan" nu-i de gasit in limba stramoseasca. Sunt "proletar". Bietul de mine, cu ce ma laud? Pot fi, dar nu de lauda. Neam de viteji. Ce fel? Ne-am aparat hotarele pamantului de palmas al copiilor mostenit de la parinti, granitele tarii, ale continentului, ale pamantului mai recent, niciodata granitele cerului. Noi si iarasi noi. ADN-ul e la loc de prestigiu pentru a ne glorifica strabunatatea. Vine cate-un cutremur si le-ntoarce pe toate. Ce maretie este in putinul ramas care priveste in hau la multul disparut? Vine cate-o furtuna si egaleaza-n spulberare. Uite, aceasta a rezistat. Trista rezistare cand o imparatie de surori sunt o gramada de gunoi. Foarte putini se-ntorc de pe front. Majoritatea nu se mai intorc. Supravietuitorii putini, supramortii de nu se pot numara.
Cine esti? Unii se lauda cu stramosimea, altora le este rusine cu ea. Este ca o diferenta intre CINEVA si cineva. Zbatere spre CINEVA, fuga de cineva. Un certificat de ginta asteapta pe oricine. Sa fie completat cu scrisul de mana al fiecaruia. Nume si Prenume si nu rusinosul pseudonim. Exact cine, ce si de unde si de cand ca in cartea vietii din cer. Te mai gandesti ce mai scrii. Te faci ca uiti cate ceva. Mai scornesti cate altceva. Va fi comparat ceea ce spui si scrii tu despre tine cu ceea ce spune si scrie ingerul tau raportor care nu doar te vegheaza pe tine pe pamant, ci informeaza cerul despre tine.
 
Daca nu stim de unde venim nu vom sti nici incotro sa mergem. Mi-e draga genealogia poporului meu roman si o respect si vreau sa fie infrumusetata. Mai inapoi de ceea ce cunoastem istoria ne duce la Noe, cel din care se trag toate neamurile pamantului, la Adam fiinta omeneasca creata direct de mana lui Dumnezeu.  Cine merge inapoi in istorie la Dumnezeu, merge inainte fara de teama tot la El. Numai asa se poate merge mai departe cat de cat bine in temporalitatea fiecaruia, a popoarelor infratite si foarte curand in vesnicitatea tuturor care mergand inapoi catre El se vor intalni impreuna, si cu El.
Cine nu are trecut, nu are nici viitor. Cine ignora trecutul va fi ignorat de catre viitor. Cine zice ca limbajul de mesaj al Sfintelor Scripturi este de lemn si nu se mai potriveste limbajului modern, sa se intrebe daca nu cumva el este de lemn, mai lustruit, mai sculptat, mai colorat, dar de lemn, lemn adus la zi. "Asa zice Domnul", este limbajul stramosesc al Sfintelor Scripturi. Domnul Dumnezeu nu-Si adapteaza mesajul Sau spre potrivire cu noi, cei prea adaptati la toate.
Peste "ce zice Domnul", nu se poate trece, indiferent in ce vremuri si circumstante El "a zis". Dincolo nu se poate trece nici peste, nici pe langa acest "zis" al Sau.
Nu stiu daca e adevarata sau nu intamplarea, dar spre invatatura e buna, ca pe un timp de razboi, cineva ar fi zis "PE AICI NU SE TRECE". Era o virtute. S-a mai trecut, cand omul a zis asa. Cand Domnul zice asa, iar omul zice "ba, se trece" este cea mai mare dezamagire.
Inapoi la ceea ce a spus Domnul Dumnezeu, este mergerea mai departe catre Imparatia Sa.

Benone Burtescu


Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page