Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Cetatuia – un brand al Clujului uitat de catre autoritati



Apelul de astazi de pe Facebook al tanarului filosof si teolog Mihai Cucerzan in legatura cu situatia dealului Cetatuia m-a sensibilizat la fel ca si pe cei cateva sute de clujeni care au dat Like pe fotografiile expuse, cu monumentele si marturii istorice lasate in paragina. Mihai Cucerzan a facut un apel la elita jurnalistilor si editorialistilor clujeni sa se implice in salvarea acestui simbol istoric si geologic al orasului. Cetatuia are atat o valoare cultural-istorica, cat si geologica unica in arealul transilvan. Pe dealul Cetatuia exista o cazarma austriaca din anii 1700 precum si un monument al imparatesei Sisi de la inceputul sec. XX uitat si lasat la distrugere de intemperii intre boscheti. Cetatuia poate fi o Acropola turistica a Clujului, cu cei 405 m inaltime a ei.
Fortificatia austriaca ridicata aici, cea mai veche reminiscenta a arhitecturii baroce din Transilvania a fost ridicata de austriceci la inceputul secolului al XVIII-lea pentru a controla nobilimea maghiara rebela din oras. Contele de Steinville, cel care se afla in fruntea armatei Transilvane, a inceput construirea ansamblului de cladiri si ziduri in 1715, dupa planurile arhitectului militar Giovanni Visconti. Fortareata de pe Dealul Cetatuii a fost ridicata la scurt timp dupa Pacea de la Satu Mare, semnata in 1711, care a pus capat Razboiului Curutilor, consfiintind intrarea Transilvaniei sub stapanire austriaca. Istoricii nu au cazut de acord cu data inceperii constructiei, nici cu cea a finalizarii sale. Sunt avansati ca ani de inceput 1714-1716, iar ca date de finalizare 1723 sau 1735. Incinta, sub forma de poligon neregulat, era marginita de un val de pamant si prevazuta cu bastioane. Principala poarta de acces era cea de est, care se mai pastreaza inca. Poarta de vest s-a daramat din cauza alunecarilor de pamant, care afecteaza si in prezent dealul. Deasupra acestor porti se aflau cladiri, utilizate ca birouri, loc de incartiruire a ofiterilor si depozit de armament. Clujenii s-au bucurat de ridicarea cazematei pentru ca nu au mai trebuit sa-i cazeze in propriile case si faceau si comert cu militarii austrieci. Fortareata era construita in stil Vauban. Pana in 1960, circa 200 de ani, a functionat in cazemata dezafectata o inchisoare, cand s-a construit modernul Hotel Belvedere din ordinul lui Gh. Gheorghiu Dej. In gangul unei cladiri a cazematei a fost executat de catre revolutionarii maghiari condusi de generalul polonez Bem, marele carturar sas Stephan Ludwig Roth, pe 11 mai 1849. Roth a fost executat pentru ca a propus ca limba romana sa fie considerata limba oficiala in Transilvania si a refuzat unirea cu Ungaria. O placa comemorativa a fost amplasata de catre Primarie, pe 27 martie 2001, chiar deasupra locului unde a fost impuscat eruditul sas.
Imi aduc bine aminte, cum la sfarsitul anilor 80 ca si elev la Liceul de filologie istorie „Ady-Sincai” imi placea, in orele libere sau cand chiuleam de la lectiile de invatamant politic, sa urc pe Dealul Cetatuia din inima Clujului. Acolo pe potecile buruienoase, in pauzele de lectura ale unor minuscule carti de poezie romaneasca, descopeream fosilele de scoici si ferigi marine sau urme incrustate de schelete de peste in stancile poroase. Atunci, am aflat misterele dealului Cetatuia, care pentru clujeni este numai o fundatie pentru Hotelul Belvedere sau un loc panoramic al orasului. Acum, 500 de milioane de ani, intreg podisul Transilvaniei era sub apa. Marea Thetys acoperea tot pana la Viena de azi, muntii inca nu se formasera. Exista un supercontinent denumit Pangeea din care, ulterior, s-au separat Laurasia, in emisfera nordica, si Gondwana, in cea sudica, despartite de imensul ocean Panthalassa. Despre acele vremuri se stiu putine. Cetatuia Clujului inalta de 405 m de fundul fostei mari era un promontoriu marin subacvatic, pe care s-au sedimentat in milioane de ani tot felul de vietuitoare marine prin fosilizare. In fapt, intregul deal este o succesiune de fasii de sedimente suprapuse, prin fosilizarea vietuitoarelor marine. Geologii romani au cercetat in anii 60 originea geologica si paleontologica a dealului Cetatuiei din centrul Clujului. Seria oligocen superioara-chattian-aquitanian-este reprezentata in judetul Cluj pana la est de Jibou, prin stratele de Ticu superioare, stratele de Cetatuia, stratele de Zimbor si stratele de Sanmihai. Stratele de Ticu superioare sunt alcatuite in regiunea Mera din marne cu intercalatii de strate subtiri de carbune cu dezvoltare locala. Stratele de Cetatuia sunt reprezentate prin gresii microconglomeratice si nisipuri cu Theodoxus aff. alleodus, Hydrobia elongata, Brotia escheri grossecostata. S-au gasit resturi fosile (foraminifere – miliolide) pe Cetatuia Clujului. Sunt incastrate in stratul mineral ferigi, cochilii de melci acvatici, scoici, pesti preistorici si chiar rechini. Un alt mister al Cetatuiei sunt “trovantii”, niste pietre semisferice, ce seamana cu monumentele megalitice din Anglia. Trovantii au cam disparut de pe deal, fiind folositi de locuitorii de pe Cetatuie, care si-au pus pietrele sferice, prin gradini ca si ornament. Cert e ca nici oamenii de stiinta nu au reusit, pana acum, sa desluseasca in totalitate misterul formarii trovantilor, si tot ce pot face, deocamdata, este sa emita ipoteze pe care sa incerce sa le verifice in laborator. Ei sustin ca formatiunile, numite in literatura de specialitate si concretiuni grezoase, ar avea peste 6 milioane de ani vechime si ar fi aparut datorita unor cimentari locale ale nisipului, posibil pe fondul unei activitati seismice. De lumea plina de mister a trovantilor se ocupa Asociatia Kogayon, care administreaza, la Costesti, singurul muzeu din lume dedicat trovantilor. Aici sunt expuse, in aer liber, pe o suprafata de un hectar, peste o suta de sculpturi ale naturii. Presedintele Asociatiei Kogayon, drd. Florin Stoican, povesteste ca „la Costesti apar, pe un spatiu restrans, trovanti foarte diferiti ca forma, compozitie si marime”. Astfel de pietre se gasesc si pe Dealul Feleacului, pe teritoriul satului Casolt (Sibiu), in Muntii Buzaului, dar si in Hasdat (Hunedoara). Tot ca si elev tin minte cum profesorii comunisti ne duceau in vizita la pesterile de pe Cetatuia sa ne arate pesterile cu tavanele inegrite de fum si ne explicau ca, in acestea, in vremea exploatarii burghezo-mosierimii locuiau muncitorii clujeni interbelici. In contrast, ne aratau de pe frumoasa Cetatuie noile cartiere de blocuri din Manastur si Marasti, unde locuiau in “epoca de aur” ceausista noii constructori ai socialismului. Ar fi intersant, daca dealul Cetatuia ar fi redat turismului organizat ca si parc istoric, geologic si paleontologic. Macar o placa de tabla cu o harta proto-istorica sa aminteasca misterele cretacicului din inima Clujului.
Ma alatur filosofului si teologului Mihai Cucerzan in apelul lansat catre presa locala si liderii de opinie clujeni pentru a se implica mai mult in sensibilizarea autoritatilor locale pentru a transforma dealul Cetatuia, acest parc istorico-geologic, intr-o Acropola turistica si intr-un brand vestit al Clujului.

Ionut Tene




Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page