Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

CURG, INTR-O VESELIE, CONDAMNARILE "CU EXECUTARE"!


 Alarma! Se deschid portile inchisorilor si dau navala peste noi toti criminalii, violatorii ,,in serie", marii escroci, hotii si pungasii! Va fi nenorocire mare! Ce mai, s-a speriat intreaga romanime, asemenea englezilor, la aflarea vestii ca vor trebui sa-si deschida granitele pentru romani si bulgari. S-au convins insa repede ca totul a fost doar o alarma falsa, folosita pentru unele interese obscure. Acelasi lucru se va intampla si cu eliberarea din inchisori a sutelor, daca nu chiar a miilor de raufacatori periculosi. Asta, cu toate ca se stie foarte bine ca respectivele eliberari, ca efect al intrarii in vigoare a noului Cod Penal si cel de Procedura Penala, nu se produc automat, in baza unei cereri pe care cei ce se cred indreptatiti o adreseaza autoritatilor. Se stie foarte bine ca fiecare cerere va fi atent cercetata de catre o instanta de judecata, care va hotari cum, in ce masura si pentru cine noile prevederi isi vor produce efectul.
    Din pacate, constat ca nimeni nu este interesat sa afle adevarul despre inchisorile din Romania si cei ce se afla in spatele portilor acestora. Afland asemenea lucruri nu poti sa nu ramai stupefiat de faptul ca avem un inventar extraordinar de bogat de puscarii, denumite, elegant, penitenciare. Din care nu putine sunt catalogate a fi de ,,maxima siguranta". In total sunt vreo 50! Unele mai mici, altele mai mari. Dar nu sunt suficiente, motiv pentru care toate sunt supraaglomerate! Mai este nevoie de altele noi. Fiindca, in ultima vreme, instantele de judecata pronunta sentinte de condamnare la inchisoare "cu executare" intr-o adevarata veselie. Pe banda rulanta, cum s-ar spune. Sunt pline temnitele de tot felul de gainari! Unii ajunsi acolo prin cine stie ce furtisaguri marunte, la care de cele mai multe ori ii indeamna foamea, altii prin asemenea fapte savarsite cu buna stiinta, anume pentru a fi condamnati la inchisoare ,,cu executare", fiindca nu au niciun adapost deasupra capului, nicio coaja de paine, pe care o cauta prin tomberoane, insa de cele mai multe ori nu o gasesc.
    Sunt peste 30.000 de astfel de indivizi. Nu sunt deloc putini cei ajunsi la ,,bulau" datorita situatiilor mai sus amintite. Ii trimit acolo conditiile inumane in care sunt nevoiti a-si duce traiul de mizerie intr-un stat ce se numeste ,,democrat"! Si tot acest stat "democrat", prin instantele sale de judecata, ii condamna si ii trimite la inchisoare "cu executare". Odata cu pronuntarea unei asemenea sentinte, instanta pronunta o sentinta de condamnare si pentru noi toti, locuitorii tarii. Fiindca ne mai pune in carca inca un individ pe care suntem obligati sa-l intretinem! Ne-a intrebat cineva vreodata daca suntem sau nu de acord ca sa asiguram traiul celor peste 30.000 de puscariasi? Nu cred.
E drept, unii dintre ei muncesc, asa ca isi castiga macar o parte din cheltuielile ce se fac pentru intretinerea unui detinut. Stiti la cat se ridica ele, pe luna, pentru un puscarias? La peste 2.300 de lei! Incluzand aici si cheltuielile legate de cei angajati ca sa-i pazeasca, sa-i ingrijeasca si sa le dea de mancare. E oare normala aceasta situatie? Normala ar fi atunci cand absolut toti cei condamnati la inchisoare "cu executare" ar fi obligati sa munceasca spre a-si castiga ceea ce se cheltuieste cu intretinerea lor acolo. Atunci, cu siguranta, s-ar reduce mult numarul celor care ar comite acte antisociale, ce ar impune condamnarea lor la inchisoare "cu executare". Multi ar da orice numai sa nu mai ajunga acolo! Dar, din moment ce parnaia devine, pentru multi condamnati, un fel de ,,pansion", atunci de ce nu ar comite fapte care sa-i duca dupa gratii? Ba, mai mult, aud ca acolo, in puscarie, au loc tot felul de evenimente ,,mondene", se fac petreceri, ba chiar si nunti!
Pe de alta parte, prea putin am auzit pronuntandu-se sentinte prin care instanta sa hotarasca recuperarea pagubei savarsite de cei care savarsesc astfel de fapte. Se fura pe rupte de peste tot si orice, s-a ajuns sa se taie bucati stalpii de la retelele electrice de inalta tensiune, magistrarele electrice ale tarii; se fac afaceri oneroase care aduc pagube uriase economiei nationale etc. Pentru ce in astfel de situatii nu se iau masuri ferme pentru a se recupera paguba produsa? Ce ne incalzeste pe noi ca autorii unor astfel de fapte sunt bagati la parnaie? Castigam ceva? Din contra... De aceea, pentru afaceristi si hoti, nu condamnarea la inchisoare "cu executare" ar trebui sa se afle in prim-plan, ci recuperarea pagubei, prin toate mijloacele. Acolo, la gherla, sa se afle mai ales violatorii si criminalii. Iar pentru acestia sa nu se faca niciun gest de bunavointa, nicio reducere, nimic. Sa-si execute pedeapsa pana la capat. Dar muncind. Fiindca, daca pentru oamenii cei multi si corecti, aflati in libertate, munca este singurul mijloc prin care isi castiga existenta lor si a familiilor lor, atunci normal si logic este ca si puscariasii sa-si castige existenta prin munca, nu prin odihna si hibernare, pe banii nostri.
ILIE SANDRU

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page