Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

INTRUPAREA CUVÂNTULUI



de Preot Aurel Sas, Las Vegas


„Si Cuvantul S-a facut trup si S-a salasluit intre noi si am vazut marirea Lui, marire ca a Unuia-Nascut din Tatal, plin de har si de adevar” (Ioan 1,4).
„Cugetati in voi la fel ca si Hristos Iisus, Care fiind in chipul lui Dumnezeu, …, S-a desertat pe Sine, chip de rob luand, facandu-Se asemenea oamenilor, si la infatisare aflandu-Se ca un om, S-a smerit pe Sine, ascultator facandu-Se pana la moarte, si inca moarte pe cruce” (Filip. 2,5-8)


La marea Sarbatoare a Nasterii lui Iisus, din Anul 2013, popoarele crestine, universul spiritual si fizic, sarbatoresc intruparea Cuvantului, a Logosului lui Dumnezeu in umanitatea, prin Nasterea supranaturala, in urma zamislirii de la Duhul Sfant in Pururea Fecioara Maria (Matei 1,18), spre salvarea si mantuirea lumii, cum prezinta Scriptura, caci: “Cuvantul S-a facut trup, si S-a salasluit intre noi si am vazut marirea Lui, marire ca a unuia-Nascut din Tatal, plin de har si de adevar”(Ioan 1,4), Care in chipul lui Dumnezeu fiind, S-a desertat pe Sine, chip de rob luand, facandu-se asemenea oamenilor, S-a smerit si S-a facut ascultator pana la moartea pe Cruce (Filip. 2,5-8).

(Continuare din editia precedenta)

Scopul Intruparii Cuvantului

Scopul Intruparii Cuvantului, Care S-a facut Om, si a locuit printre oameni, Fiul lui Dumnezeu, Iisus Hristos, este eliberarea si mantuirea omenirii cazute in robia pacatului si a mortii, ridicarea, recapitularea in Sine a umanitatii, restaurarea si inoirea fiintei umane si restabilirea comuniunii omului cu Dumnezeu prin Iisus Hristos, opera dumnezeiesca, care poarta numele de Rascumparare.
Dumnezeu a hotarat inca din vesnicie rascumpararea omului prin Intruparea, Jertfa pe Cruce si Invierea Fiului Sau pentru mantuirea omenirii cazute prin pacatul lui Adam si Eva (cf. Facere Cap. 3). Prin Iisus Hristos, Cuvantul lui Dumnezeu Cel Intrupat, si devenit Dumnezeu-Omul, S-a putut aduce pe Sine Jertfa si pret de Rascumparare a omenirii din robia pacatului si a mortii (cf. 1Tim. 2,6; 1Cor. 6,20; 7,23), pentru a putea trai iarasi omul in comuniune cu Dumnezeu. Prin intruparea Fiului lui Dumnezeu, cum spune Scriptura: “Mila si adevarul s-au intampinat, dreptatea si pacea s-au sarutat” (Psalm 84,11)
Sfintele Scripturi ne descopera ca numai prin Intruparea Cuvantului lui Dumnezeu, Iisus Hristos, a doua Persoana a Sf. Treimi, a putut veni Dumnezeu in lume, in chip de om, ca: “Sa mantuiasca pe cei pacatosi”(cf.1Tim. 1,15), sau “Sa caute si sa mantuiasca pe cel pierdut” (Luca 19,10; 5,31-32; Ioan 3,16-17) .
Numai Intruparea a dat posibilitatea ca Domnul Iisus sa devina Om si sa se poata aduce pe Sine: “Jertfa de ispasire”(cf. Rom. 3,25) in fata dreptatii Divine, pentru: “Ca prin moartea Sa sa surpe pe cel ce avea stapanirea mortii, adica pe deavolul, si sa izbaveasca pe cei care frica mortii i-a tinut in robie”(Evrei 2,14-15).
Surparea deavolului care a dus omul la cadere prin pacat si avea stapanirea mortii, nu putea fi biruit decat prin Intruparea Fiului lui Dumnezeu, Care apoi prin Moartea si Invierea Sa a biruit pe stapanul mortii, adica pe deavolul, si a eliberat omenirea, daruind viata lumii Sale, in comuniune cu Dumnezeu.
Pacatul si moartea de la protoparintii neamului omenesc, Adam si Eva, la ispitirea deavolului, s-a transmis la toti oamenii, la toate generatiile, prin aceea ca toti au pacatuit, dupa cum zice Scriptura: “De aceea, dupa cum printr-un singur om a intrat pacatul in lume, si prin pacat a intrat moartea, si astfel moartea a trecut asupra tuturor oamenilor, din pricina ca toti au pacatuit” (Rom. 5,12), tot asa prin Iisus Hristos a venit eliberarea din robia pacatului si a mortii (Rom. 14-21).
In acelasi timp, Sf. Scripturi ne reveleaza ca Intruparea Fiului Sau este si o mare Taina, cum spune Sf. Ap. Pavel: “Taina cea din veci ascunsa neamurilor, iar acum descoperita sfintilor Sai, carora a voit Dumnezeu sa le arate care este bogatia slavei acestei Taine intre neamuri, adica Hristos Cel dintre voi”(Col. 1,26-27).

Participarea Sf. Treimi la Intruparea Cuvantului


La intruparea Fiului lui Dumnezeu, Iisus Hristos, precum si la opera de mantuire pe care o savarseste, Sf. Scriptura ne vorbeste cum participa toate Persoanele Sf. Treimi: Tatal trimite pe Fiul in lume la” plinirea vremii”(cf.Gal. 4,4), ca sa mantuiasca lumea prin El, din iubirea cea mare a lui Dumnezeu pentru rascumpararea si mantuirea omului cazut in pacat: “Caci Dumnezeu asa de mult a iubit lumea, incat pe Unul-Nascut Fiul Sau L-a dat ca oricine crede in El sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica”(cf. Ioan 3,16-17). Fiul venind in lume implineste intocmai voia Tatalui Sau (cf. Efes. 1,9).
Duhul Sfant la Intruparea Fiului participa prin pogorarea peste sf. Fecioara Maria, spre zamislirea Pruncului Iisus, umbrita fiind de puterea Tatalui (cf.Luca 1,35). Prin lucrarea Duhului Sfant, mai presus de mintea omeneasca, Fecioara Maria devine “Theotokos”, adica Maica lui Dumnezeu Fiul, ca Om. Iisus Hristos este uns de Duhul Sfant la Botezul de catre Ioan in apele Iordanului cand S-a pogorat peste El, iar Tata atunci a declarat iubirea pentru Fiul si bunavointa fata de lume prin El: “Iar botezandu-se Iisus, indata ce a iesit din apa, iata cerurile I s-au deschis, si el a vazut Duhul lui Dumnezeu, pogorandu-se ca un porumbel si venind peste El. Si iata glas din ceruri care a zis: Acesta este Fiul Meu cel iubit intru Care am binevoit” (Matei 3,16-17).
Revelatia dumnezeieasca pentru manuirea lumii se face de Tatal si Duhul Sfant prin Fiul, prezentata de Iisus: “Invatatura Mea nu este a Mea, ci a Celui ce M-a trimis pe Mine”(Ioan 7,16; 12,49). Iar in alta Scriptura Domnul zice despre Duhul: “Duhul Domnului este peste Mine, pentru ca El M-a uns ca sa binevestesc saracilor si M-a trimis sa vindec pe cei zdrobiti cu inima; si sa eliberez pe cei apasati”(Luca 4,18). Minunile pe care le savarseste Iisus sunt prezentate de El Insusi astfel: ca lucrarile Tatalui, Care locuieste intru El (cf.Ioan 14,10-12), si cu puterea Duhului lui Dumnezeu (cf. Matei 12,28-32).
 Moartea lui Hristos este dupa vointa Tatalui Care: nu la crutat pe Fiul Sau, ci L-a dat mortii pentru toti, pe Hristos Cel ce a Inviat si sta dea dreapta lui Dumnezeu, care se roaga pentru noi, pentru care nimic nu ne poate desparti pe noi de dragostea lui Hristos (cf.Rom. 8,32-35), iar Hristos prin Duhul cel vesnic, s-a adus lui Dumnezeu pe Sine: ”Jertfa fara de prihana”(cf.Evrei 9,14). Invierea este iarasi si lucrarea Tatalui si a Duhului Sfant impreuna cu a Fiului Intrupat, cum zice: “Iar daca Duhul Celui ce a Inviat pe Iisus Hristos din morti locuieste in voi, atunci El, Cel ce a Inviat pe Iisus din morti, va invia si trupurile voastre cele muritoare, prin Duhul Lui care locuieste intru voi” (Rom. 8,11).
Asadar, lucrarile lui Dumnezeu in Sf. Treime sunt nedespartite, si asa se exprima lucrarile unice ale vointei lui Dumnezeu. Aceasta impreuna lucrare a Tatalui si a Duhului Sfant cu Fiul inainte de Intrupare, la Intrupare si dupa Intrupare in opera de Rascumparare, cu impreuna-petrecere, cu intrepatrunderea fiecarei Persoane a Sf. Treimii in celelalte doua si a celorlalte doua in una, in chip neamestecat: Tatal in Fiul si Duhul Sfant, Fiul in Tatal si in Duhul Sfant, Duhul Sfant in Tatal si in Fiul se numeste teologic “Perihoreza” treimica, prezentata de Domnul Iisus astfel: ”Credeti Mie ca Eu sunt in Tatal si Tatal intru Mine”(Ioan 14,11).

Intrupare, Inaltare si Urmarea lui Hristos

Intruparea care a adus pe Fiul lui Dumnezeu, Iisus Hristos, sa locuiasca printre oameni, precum am vazut relatarea Scripturilor, si sa creasca ca si un Copil, si sa ne mantuiasca, sa nu credem ca Inaltarea Domnului Iisus la ceruri, dea dreapta lui Dumnezeu Tatal, dupa ce a savarsit toata opera de mantuire a neamului omenesc, a adus despartirea de IISUS HRISTOS, ca UNICUL MANTUITOR sub cer in care este mantuire (Fapte 4,12), ci dimpotriva prezenta in chip spiritual, mai departe si insotirea mintuirii omului in Duhul Sfant, dupa Scriptura care ne descopera fagaduinta Lui, cand a zis: “…, si iata Eu cu voi sunt in toate zilele, pana la sfarsitul veacului. Amin.”(Matei 28,20), de unde rezulta urmarea lui Hristos, din partea fiecarui om si natiune, cu incredere deplina in viata.
Si o alta fagaduinta a Domnului Iisus inainte de Inaltare, de trimitere a Duhului Sfant, care s-a si implinit la zece zile de la Inaltare: "Eu voi ruga pe Tatal si alt Mangaitor va va da voua, ca sa fie cu voi in veac, Duhul Adevarului, …, Nu va voi lasa orfani, voi veni la voi”(Ioan 14,16-18) "Iar cand va veni Mangaitorul, pe Care Eu Il voi trimite voua de la Tatal, Duhul Adevarului, Care de la Tatal purcede, Acela va marturisi despre Mine”(Ioan 15,26).
Iar despre Biserica Sa, care este formata din toti aceea care l-au primit pe Hristos Cel Intrupat, din toate popoarele lumii, prin lucarea Duhului Sfant, impreuna cu Tatal si cu Fiul, Mantuitorul Hristos ne asigura prin Sciptura care ne vorbeste astfel: ”Iar Iisus raspunzand, i-a zis:”…, voi zidi Biserica Mea si nici portile iadului nu o vor birui” (Matei 16,17-18), pentru ca El este cu Biserica Sa in toate zilele vietii (cf. Matei 28,20).
Responsabilitatea care trebuie sa ne-o punem este: daca am devenit mebrii ai Bisericii lui Hristos si daca implinim in viata noastra, prin Credinta si fapte bune, Urmarea lui Hristos spre dobandirea vietii vesnice?
Venirea lui Iisus Hristos in lume, prin Intrupare, ne-a adus nu numai eliberarea din robia pacatului si a mortii, ci si infierea prin El, devenind fii ai lui Dumnezeu prin harul care ni s-a dat in Hristos Iisus, dupa Scripturile care ne vorbesc: “Iar cand a venit plinirea vremii, Dumnezeu a trimis pe Fiul Sau, nascut din femeie, …, Ca pe cei de sub Lege sa-i rascumpere, ca sa dobandim infierea. Si pentru ca sunteti fii, a trimis Dumnezeu pe Duhul Fiului Sau in inimile noastre, …, Astfel, dar, nu mai esti rob, ci fiu; iar de esti fiu, esti si mostenitor al lui Dumnezeu, prin Iisus Hristos”(Gal. 4,4-7). Ce Sf. Scripturi mari care ne coplesesc prin descoperirile lor! Dar, oare, le credem? Ferice de cei ce le cred, caci aceia fii lui Dumnezeu se vor chema, pe care Domnul ii va inalta la vreme.
Astfel, stimate cititorule, este nevoie, doar, la Sarbatoarea Nasterii lui IISUS, sa ne reinoim Credinta in HRISTOS IISUS, si sa credem ca El este UNICUL MANTUITOR care a venit in lume, si care este totul pentru om si univers, dupa Scripturile care vorbesc: „ Iisus le-a zis: „Eu Sunt Painea vietii. Cine vine la Mine, nu va flamanzi niciodata; si cine crede in Mine, nu va inseta niciodata.”(Ioan 6,35). „Adevarat, adevarat, va spun, ca cine crede in Mine, are viata vesnica.”(Ioan 6,47). „Cine crede in Mine, din inima lui vor curge rauri de apa vie, cum zice Scriptura.”(Ioan 7,38). „Iisus i-a zis: „Eu Sunt invierea si viata. Cine crede in Mine, chiar daca ar fi murit, va trai. Si oricine traieste, si crede in Mine, nu va muri niciodata. Crezi lucrul acesta?” (Ioan 11,25-26). Sa ne alaturam, dar, de Nasterea lui Iisus, Colindului sfant si bun, sa mergem la Sf. Biserica, si sa cantam marire lui Dumnezeu pentru intruparea Fiului Sau spre mantuirea noastra si a omenirii intregi. Amin.
 „Hristos se Naste, Mariti-L!

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page