Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

FIECARE LECTURA A UNEI CARTI REÎNOIESTE TEXTUL ÎN IMAGINATIA NOASTRA

Al Florin TENE



In general, biblioteca este o lume vazuta prin miile de ochi ale autorilor. Iar Emerson spunea ca este un cabinet magic in care exista multe spirite vrajite. Intelegem lumea prin ochii autorilor si prin spiritul de percepere al cititorului. Cand citim o carte, este o intalnire a acesteia cu cititorul sau, atunci se declanseaza actul estetic. Altfel cartea este un obiect mort. Insa, remarcam, ca aceeasi carte se schimba, din moment ce noi suntem in permanenta schimbare. Vorba lui Eminescu din Glossa: „Vremea trece, vremea vine / Toate-s vechi si noua toate “, sau cum zicea Heraclit: „Omul de ieri nu este omul de azi, iar cel de azi nu va fi cel de maine”. Iar daca noi, cititorii, ne schimbam necontenit, pot spune ca fiecare lectura a unei carti, fiecare recitire, fiecare rememorare despre aceasta carte in imaginatia noastra reinoieste textul. Cand eram la varsta de 14 ani citeam cu placere cartile lui Jules Verne, iar la 21 de ani „Martin Eden”, de Jack London. Carte pe care am citit-o pana la 30 de ani de cinci ori. Azi, nu mai am aceleasi emotii estetice la cartile autorului romanului „Insula misterioasa “, iar romanul „Martin Eden “ nu ma mai indeamna la experiente scriitoricesti. In concluzie si o carte, nu numai noi, poate fi considerata „raul schimbator”, de care facea vorbire Heraclit.

Aceasta constatare ne poate conduce la doctrina lui Benedetto Croce - si anume ideea ca literatura este expresie. Iar aceasta ne duce la o alta doctrina a  criticului italian, care, spune: daca literatura este expresie, iar literatura este alcatuita din cuvinte. Atunci si limbajul este un fenomen estetic. Spunem, spre exemplu, ca spaniola este o limba sonora, ca romana o limba semi-sonora, ca rusa isi formeaza cuvintele in cerul gurii, ca engleza este o limba cu sunete variate, ca latina are o distinctie aparte la care aspira toate limbile aparute dupa aceea. In concluzie, aplicam la limbi categorii estetice. In general, se presupune, in mod eronat, ca limbajul corespunde realitatii - acest fapt atat de misterios caruia ii spunem realitate. Dar, limbajul este altceva. Este o creatie estetica. Nu este nicio indoiala, dovada este ca atunci cand studiem o limba, cand suntem obligati sa vedem cuvintele de aproape, le simtim ca fiind frumoase sau nu. Este ca atunci cand studiem o limba, cand aprofundam cuvintele si gandim ca acest cuvant este urat, sau celalat frumos, acesta este greoi...

Croce spunea ca poezia este o expresie si pentru faptul ca un vers este o expresie si fiecare din partile din care este alcatuit versul, fiecare cuvant, este expresiv prin sine insusi. Poezia este intalnirea cititorului cu cartea, lectura cartii, descoperirea cartii ca text si nu ca obiect. Exista alta experienta estetica si anume momentul, destul de surprinzator, in care poetul concepe opera, in care el descopera sau inventeaza opera.

Bradley spunea ca unul din efectele poeziei este sa fie acela de a da senzatia, nu de a fi gasit ceva nou, ci de a ne fi amintit ceva uitat. Cand citim un poem bun, sa zicem „Castelui” de Alexandru Macedonski, gandim ca si noi am fi putut sa-l scriem dupa ce-am vazut Castelul Bran, deci acest poem preexista in noi. Astfel, ajungem la definitia platoniana a poeziei: „Acest lucru gingas, inaripat si sacru”.

Cand poezia este ceva ce se simte, la fel si proza, si daca cineva nu o simte, daca nu aveti sentimentul frumosului, daca o relatare nu va starneste dorinta de a sti ce s-a intamplat dupa aceea, atunci acel autor nu a scris pentru dumneavoastra.
            
Al. Florin TENE
Cluj-Napoca
15 decembrie 2013


Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page