Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

BUCURIILE SARBATORILOR DE IARNA


 

 

Vin sarbatorile de iarna si ca in fiecare an, din orizontul larg al literaturii, ma intorc cu fidelitate si iarasi pun cuvantul la lucru in slujba lor, caci statornicia in scris are intotdeauna un cuvant de spus. Bucuria acestor sarbatori nu se estompeaza nici chiar daca, tocmai in aceasta perioada, mai adaug un an peste cei 80 impliniti. Exista un anume fel de tinerete si la aceasta varsta, una speciala in care vezi lumea invaluita in mai multa lumina, o lume mai asezata, mai domoala, mai frumoasa, mai curata si cu bucurii izvorate din trairi mai profunde. E o lume in care te reconstruiesti din partea cea mai buna a zestrei de suflet pe care ai agonisit-o de-a lungul vietii, partea cea mai generoasa, ca apa sfintita, caci fiecare pastram tainic in noi un strop de dumnezeire. Traim bucuriile curate, departe de bucuriile intinse in mod viclean in calea noastra. Cu totii ne bucuram ca primim in casele noastre dumnezeirea prin pruncul Iisus. Fiecare incercam sa aducem bucurie si pace in interiorul nostru pe masura varstei spirituale in care ne aflam.

Varsta nu estompeaza nimanui dorinta de a retrai iubirile adunate in causul inimii. Nu e perioada mai iubita si mai bine primita la orice varsta, ca aceea a sarbatorilor de iarna.

Nu mai sunt sarbatorile asa cum le le-am trait noi, cei mai varstnici, in copilaria noastra. Ne-am indepartat mult de scena in care eram participanti cu trup si suflet de copil alaturi de parintii nostri si de colectivitatea in care vietuiam. Acum, multi semeni din randul celor mai tineri nici nu au cum sa stie ceea ce stiam noi cand eram mici. Tavalugul vietii aduce multe schimbari si din ce in ce se succed in ritm tot mai alert. Viata oamenilor a devenit tot mai incarcata de tot felul de probleme. Linistea caminului de odinioara a fost treptat inlocuita cu incordarea de a ne mentine ritmul zorit, de parca ne imbranceste cineva nevazut cand pasul e mai domol. Actualizam traditiile, dar hainele noi in care le imbracam totusi ne vorbesc ca altadata, desi se pare ca au alt glas. Intelepciuna anillor cerne si discerne si stie unde sa caute izvorul frumoaselor trairi si sa le imbrace in intelesuri noi, stie unde sa caute bucuriile nestirbite. De-a lungul timpului ne schimbam mereu, dar in esenta suntem mereu aceiasi.

Nestirbita a ramas frumusetea retrairii in Casa Domnului a bucuriei zilei in care a fost intruchiparea divinului cu umanul, iar lumea a inceput sa se schimbe prin Nasterea Domnului nostru Iisus Hristos. La fiecare 25 decembrie, Dumnezeu coboara la oameni ca acestia sa urce la El, la fiecare 25 decembrie, Iisus se naste in launtrul nostru. Bucuria venirii pe lume a pruncului Iisus, este si bucuria venirii pe lume a copiilor nostri, cu frumusetea si bogatia ingereasca cu care Domnul ne trimite pe pamant pe fiecare dintre noi. Nimic nu e mai frumos decat sa iti petreci sarbatorile cu cei dragi, ciocnind un paharel de vin bun, dupa o sarmaluta aburinda si o friptura de purcel, ori caltabos sau cate alte bunatati  revarsate cu abundenta pe masa in camera in care bradul impodobit e purtatorul darurilor incarcate de bucurii si surprize. Colindele, slujbele la biserica, obiceiurile si traditiile dragi noua si puse la pastrare in cutele mai adanci ale inimii, au inca puterea de a trezi in noi bucurii ca odinioara si cred ca mereu va fi asa. Intotdeauna vom sorbi frumusetile acestor zile si vom imbraca cu ele amintirile care ne vin dintr-un "adanc de departe", de frica sa nu se destrame ca un vis. Intotdeauna ne va ramane inscrisa pe fata lumina si bucuria revarsata in noi cu multa darnicie si intotdeauna vom raspunde bucurosi zambetului semenilor nostri care ne transmit bucuria trairilor lor.
Oricat de comercializate ni se par azi impodobirile magazinelor, strazilor, intregii atmosfere in care traim, totusi ne bucuram si acceptam, deoarece cam de pe la inceputul secolului al XX-lea, Craciunul a inceput sa capete si o infatisare laica. E sarbatoarea Luminii pentru multe alte popoare cu alte religii.


Dar trebuie sa amintim, chiar si numai in treacat, si alte bucurii pe care le traim pana la aceasta mare sarbatoare. Intampinam cu bucurie, lasata secului, apoi pe Sfantul Andrei, apostolul care ne-a crestinat. Cu bucurie si mai mare il asteptam pe Mos Nicolae care lasa copiilor  dulciuri in incaltamintea pusa la intrarea in casa. Ignatul ne aminteste de valvataia paielor aprinse pentru parjolirea porcului cu care se va umple masa de bunatati. Repetitiile sunt facute cu multa ravna pentru colindele din ajunul Craciunului, ba si pentru cele urmatoare, caci steaua rebuie sa rasara ca o taina mare, biciul trebuie manuit cu indemanare la urarile plugusorului de Anul Nou, iar buhaiul si caprita nu trebuie trecute prea usor cu vederea. Cu mic, cu mare, toata lumea intampina Anul Nou cu aceeasi nestirbita speranta intr-un an care sa aduca sanatate si implinirea dorintelor. Aceleasi urari le adresez si eu romanilor de pretutindeni, oriunde s-ar afla:

Craciun fericit, sarbatori minunate si Anul Nou, 2014, sa va aduca implinirea dorintelor de bine!

 

Elena Buica

Toronto, Canada

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page