Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Specialisti din întreaga tara cer Guvernului masuri pentru prezervarea identitatii românilor din Harghita-Covasna-Mures


O suta de specialisti romani din intreaga tara, prezenti la o manifestare stiintifica la Izvoru Muresului, au solicitat Guvernului sa ia masuri pentru prezervarea identitatii romanilor din Harghita, Covasna si Mures, dar si pentru stoparea unor actiuni care promoveaza separatismul pe criterii etnice.
In rezolutia redactata de participanti la eveniment si facuta publica luni seara, se atrage atentia Parlamentului, Guvernului si ministerelor ca in aceasta zona are loc o disolutie a autoritatii statului roman prin 'subordonarea autoritatilor si institutiilor publice locale, inclusiv a administratiei judetene de stat, intereselor iredentiste maghiare'.
Totodata, participantii semnaleaza faptul ca autoritatile locale se implica in crearea bazelor instaurarii de factor a autonomiei teritoriale pe criterii etnice, in Harghita, Covasna si Mures, ca se promoveaza sentimentul de 'ura si sovinism antiromanesc in randul populatiei in general si a tineretului in special', ca autoritatile si institutiile publice locale sustin financiar organizarea unor tabere cu caracter extremist, la care participa inclusiv membri ai unor organizatii interzise in Ungaria.
In rezolutie se mai arata ca primarii si presedintii de consilii judetene refuza sa arboreze drapelul Romaniei pe institutii si sa poarte esarfa tricolora si ca arboreaza drapelul Ungariei si pe cel secuiesc, ca organizeaza manifestari publice exclusiv in limba maghiara si care privesc doar comunitatea maghiara, ca fac angajari exclusiv pe criterii etnice, ca inlocuiesc inscriptiile in limba romana cu unele in limba maghiara sau ca refuza sa ingrijeasca si sa amplaseze monumente romanesti, 'amplasand exclusiv monumente referitoare la istoria maghiara sau chiar busturile unor fascisti ori criminali de razboi (Wass Albert, Nyro Jozsef)'.
Rezolutia subliniaza nevoia de monitorizare si implicare a administratiei centrale pentru 'a asigura romanilor din regiune drepturi fundamentale precum: dreptul la identitate, dreptul la munca, dreptul la invatamant, dreptul la cultura'.
Specialistii participanti la manifestarea stiintifica - istorici, sociologi, arhivisti, etnografi, muzeografi, profesori universitari - solicita verificarea retrocedarilor in natura a terenurilor agricole, forestiere si constructii si sesizarea instantelor pentru 'anularea Titlurilor de proprietate eliberate nelegal in baza Legii nr. 1/2000, 247/2005, OG 83/1999 (...), in conditiile in care statul roman i-a despagubit pe proprietarii unguri dupa primul razboi mondial (asa-numitul proces al optantilor de la Paris)'. In rezolutia mentionata se specifica faptul ca in urma aplicarii arbitrare a legilor proprietatii, chiar daca se foloseste sintagma ca 'Ungaria nu ia Transilvania si pleaca cu ea', se constata dobandirea masiva, in conditii ilegale, de terenuri agricole si forestiere, precum si de constructii, unele amplasate strategic - spitale, scoli, unitati militare, parcuri nationale - de catre entitati care reprezinta interesele altui stat in inima Romaniei.
'In conditiile in care statul roman i-a despagubit pe grofi si pe urmasii acestora in 1925, iar dupa 1945, conform legislatiei internationale, o serie dintre mostenitorii acestora au fost declarati criminali de razboi, neaplicarea legislatiei in domeniu constituie cel mai grav atentat la adresa securitatii nationale din ultimii 23 de ani. Ba mai mult in cazul multor imobile acordate nelegal in prezent din bugetul public se platesc chirii pentru scoli, spitale, institutii celor care le-au dobandit pe nedrept. Astfel, prin cetatenii sai sau prin bisericile maghiare Ungaria a ajuns sa domine nelegal din punct de vedere al proprietatii Transilvania. Daca legislatia proprietatii ar fi fost aplicata corect in judetele Covasna si Harghita nu s-ar fi putut cere autonomia teritoriala a unor teritorii aflate in proprietatea Statului Roman, proprietati platite si detinute de Statul Roman legal din 1922', se precizeaza in documentul citat.
Specialistii romani mai cer respingerea initiativei legislative a UDMR privind oficializarea limbii maghiare in justitie, dar si includerea judetelor Alba, Sibiu, Mures, Harghita, Covasna si Brasov, intr-o singura regiune. 'Avand in vedere comportamentul nationalist sovin, antiromanesc din ultimii 23 de ani a persoanelor care ocupa functii de demnitate locala, creionarea unei regiuni in care formatiunile extremiste maghiare, moderate sau radicale ar detine controlul, ar conduce la accentuarea fenomenului de epurare pe criterii etnice a romanilor din aceste zone si la accentuarea fenomenului de separatism teritorial', se mai arata in rezolutie.
In domeniul cultural, se solicita luarea unor masuri urgente pentru culegerea si promovarea culturii traditionale din Harghita si Covasna, in conditiile in care demografia romana din zona scade mult mai rapid decat in restul Romaniei, 'pe fondul activitatilor programatice antiromanesti manifestate la vedere sau mai subtil in regiune care a determinat un exod permanent al romanilor in alte localitati din tara'. De asemenea, se reitereaza solicitarea de 'a avea un reprezentant al profesorilor de nationalitate romana din Harghita-Covasna, cu girul Forumului Civic al Romanilor din Covasna Harghita si Mures, in functia de consilier al ministrului educatiei in problematica specifica zonei'.

Totodata, se mai cere inlaturarea stemelor Ungariei Mari amplasate in ultimii trei ani de pe frontiscipiul unitatilor de invatamant din zona, dar si instituirea unui program pentru promovarea unui jurnalism intercultural, familiarizat cu problematica romanilor din Harghita si Covasna.
Rezolutia a fost elaborata in baza propunerilor formulate de cei o suta de specialisti din 30 de localitati din tara, prezenti la Sesiunea Nationala de Comunicari stiintifice 'Romanii din sud-estul Transilvaniei. Istorie, cultura si civilizatie', editia a XIX-a, care s-a desfasurat la sfarsitul saptamanii trecute la Sfantu Gheorghe si Izvoru Muresului. AGERPRES/(AS-autor: Gina stefan, editor: Karina Olteanu)

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page