Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Atentie! Trec mistretii prin Cluj-Napoca


 
Initial stirea de saptamana asta cu turma de mistreti trecand strazile prin Manastur, cel mai populat cartier al orasului, sa pasca in zona Dealului Calvaria si Parcul Rozelor m-a facut sa pufnesc in ras. Sigur ca politia locala, ISU, jandarmeria si primarul Emil Boc au intervenit pentru remedierea situatiei in miez de noapte. S-a facut un culoar cu garduri metalice pentru ca turma de trei femele si noua pui de mistreti sa ajunga pe malul Somesului si sa se piarda prin Floresti spre fondul de vanatoare din Gilau. Primarul Emil Boc a si facut o gluma ca mistretii sa stea in padure „ca n-au buletin de Cluj”, dar cea mai impresionanta descriere a facut-o un cetatean pe Facebook dintr-un bloc din apropierea Calvariei. Un barbat a sunat, marti seara, la numarul de urgenta 112, anuntand ca o turma de 10-15 mistreti ar fi trecut dinspre Dealul Calvaria, din cartierul Manastur, spre Parcul Rozelor, din apropiere. Turma de mistreti a fost semnalata in zona inca de luni noaptea de un tanar care locuieste in apropierea Dealului Calvaria din cartierul Manastur si care a povestit despre intamplare pe o retea de socializare. “In ultima vreme, am avut parte de evenimente de tot felul: unele m-au dezamagit, altele m-au intristat ori m-au inseninat (dupa caz), altele m-au socat. Insa cel mai recent dintre ele, la care chiar am fost martor, s-a petrecut in aceasta dimineata(Vineri, 8 noiembrie 2013 n.r.). Si m-a lasat fara cuvinte. Asadar, pe la ora 03.00, ma trezeste un zgomot plecat din parculetul din fata blocului. Initial, am crezut ca e vorba de niste catelusi care se harjoneau. Cum «harjoneala» parea sa nu se-ncheie, am iesit la balcon sa vad ce se-ntampla. Si-am ramas socat de ce am vazut! In parculet se afla o turma de vreo 12-15 porci mistreti (din care vreo 7 sau 8 erau pui)! Ramau cu totii, insa doar puii faceau galagie. Am ramas fara grai! Nu mi-am putut imagina vreodata ca intre betoanele Manasturului, departe de orice forma de padure, sa vad o turma intreaga de porci mistreti…”.
Initial influentat de presa mainstream si de scandal din Cluj-Napoca m-am lasat cuprins de indignare: Cluj-Napoca e capitala europeana a tineretului prin care se plimba si pasc in parcuri porcii mistreti sau municipiul Cluj-Napoca, candidat la capitala europeana a culturii 2021, locul unde poetii scriu versuri, inspirandu-se de grohaitul mistretilor care pasc pasnici langa copiii din carucioare! Dupa primul impuls de indignare sincera m-am asezat jos pe scaun, ca ardelenii (nascuti in Oltenia), sa cuget putin. Totusi, nu e un lucru rau daca mistretii se aventureaza din padurile inconjuratoare in parcurile orasului. Inseamna ca orasul si regiunea nu e poluat(a), ca unde exista animale salbatice exista apa si aer curat. La urma urmei in Romania traiesc lupi, ursi, rasi, caprioare, nu e ca in Franta, unde ultimul lup a fost impuscat pe la 1790 si ceva sau in Anglia, unde au disparut mamiferele mari, datorita vanatorii, taierii padurilor si poluarii. Prezenta mistretilor la Cluj-Napoca dovedeste ca e un oras cu un mediu curat si ecologic. Porcii mistreti pasc nestingheriti in parcurile marelui municipiu, considerat ca si capitala a Transilvaniei. Apoi am facut o analiza geografica clara si distincta, ca nu porcii mistreti sunt de vina ca au venit in municipiu, ci faptul ca in ultimii 30 de ani orasul si-a intins cartierele peste habitatul lor. Eram copil in anii 80, cand pe str. Campului, azi de blocuri, atunci de case, lanuri de porumb si paduri, era un fel de bulevard natural al caprioarelor, cerbilor si mistretilor. Orasul s-a extins si clujenii si-au ridicat case si blocuri chiar in Gropa Mosului, unde in copilarie ma dadeam iarna cu sania, alaturi de alti copii din Manastur. In cea mai grea iarna din secol, in 1985, cand a murit poetul Grigore Hagiu de frig in casa, lupii au atacat in ianuarie un grup de copii aflati la sanius pe dealurile din jurul Gropii Mosului.
Cei 12 mistreti nu au facut altceva saptamana aceasta decat sa parcurga vechiul traseu natural de migratie dinspre Faget, pe paraul tiganilor pana in zona de balarii si tufe din anii 80, care azi e Parcul Rozelor, spre malul Somesului sa se adape si spele, ca apoi pe cursul apei sa ajunga in padurea Gilaului pentru hrana mai bogata, iar de aici turmele de mistreti revin primavara prin Floresti in padurea Faget. E un ciclu secular pe care clujenii l-au intrerupt prin dezvoltarea orasului in ultimii 40 de ani. Eram copil cand paraul tiganilor care strabatea cartierul Manastur nu era accoperit ca azi cu dale de beton, ci avea o vegetatie luxurianta, fiind o cale de acces libera pentru mistreti, caprioare, veverite pana in zona Calvaria unde se varsa in Canalul Morii. De aici migratia animalelor se prelingea pe malul Somesului pentru hrana si apa. Parcul Rozelor s-a amenajat in 1987 la ordinul lui Nicu Ceausescu, inainte era un loc viran de balarii si arbusti, in care noi copiii ne jucam de-a cowboy-ii si indienii. Cand s-a amenajat linia de tramvai in 1986 paraul tiganilor a fost acoperit cu dale de beton, iar Aleea Lingurarilor, unde locuiau tiganii din Manastur, a devenit str. Primaverii. Migratia animalelor salbatice a fost obturata. Posibil ca turma de mistreti sa fi mers pe tunelul de sub lina de tramvai si sa fi iesit in scurgerea de la Canalul Morii intre Dealul Calvaria si Parcul Rozelor ca sa pasca linistite in drumul lor de migratie seculara spre malul Somesului. Exista un drept nescris al animalelor salbatice pe care clujenii trebuie sa-l respecte, ca traitori intr-un oras ce se vrea european si capitala a tineretului si culturala. Consider ca ar trebui ca in zona liniei de tramvai ce face curba in jurul Dealului Calvaria sa se puna un indicator rutier, mai ales pentru turistii straini in limbile romana, engleza, franceza si germana: Atentie! Trec mistretii prin Cluj-Napoca.
Ionut Tene

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page