Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

BRIGITTE BARDOT SI COMISIA DE CULTURA A SENATULUI

Corneliu LEU



    Chiar daca a decazut acum pana la a avea, caine-caineste, relatii cu Cotrocenii, trebuie sa recunoastem ca, la vremea ei, Brigitte Bardot era nu numai o femeie frumoasa, cu o ingenuitate iesita din comun pana-ntr-atata incat a devenit un nou simbol feminin care, la un moment dat, s-a constituit intr-o adevarata ramura industriala a tarii sale. Iar politicienii de buna calitate pe care ii avea atunci Franta si-au dat seama ca asa ceva nu este de neglijat si, cu toate onorurile cuvenite au considerat-o ca atare, cu aceeasi condescendeta si aceeasi grija de a o pune in valoare, de la Presedintele de Gaulle a carui austeritate cazona era incantata de pseudouniformele de un militarism glumet si extarvagant pe care le imaginau toaletele decoltate ale actritei, pana la cel din urma tehnocrat din ministerele cu obiective economico-financiare care dramuiau zgarcit bugetul Frantei.
    Fiind format din politicieni cum trebuie, un guvern intreg admira si aproba capriciile ei cu constiinta clara ca bugetul national este beneficiarul principal si nu dulcea-inteligenta-frivola care cocheta cu capitolele lui. Avand functionari constiinciosi in dorinta de a aduce tarii progres economic laolalta cu progresul cultural, intregul aparat al republicii semiprezidentiale, aliniat la fermitatea politica a generalului-prezident, isi facea cu patriotism datoria de a pune in valoare nurii vedetei care devenise comediana numarul unu a valoroasei lor productii cinematografice.    
Iar, toate astea, nu din ambitiile desarte intru sustinerea artei franceze pentru continuarea triumfului ei mondial, care sunt si ele o forma de manifestare a patriotismului, daca e vorba de politicieni adevarati; ci, pur si simplu, din calculele reale de planificare a productiei tarii, care aratau ca, femeia cu silueta fina in aparenta ei lipsa de pondere, facea sa creasca PIB-ul national, cam cat un domeniu intreg, cum ar fi industria textila franceza, legumicultura sau administratia cailor ferate. Pentru ca, bine formati, corect formati, inteligent formati, onest formati intru slujirea mediului de afaceri national, inaltii functionari ai Republicii Franceze in frunte cu austerul lor general, stiau ca frivolitatile tentante si atat de specific frantuzesti ale jocului aristei, aduc industria cinematografica franceza la cote importante, concurand cu multe dintre ramurile industriale pe care marea tara le impusese in circuitul international.
    Da: Acei politicieni de calitate nu se lasau amagiti concupiscent de nurii unei femei superbe, ci calculau cat se poate de pragmatic aportul ei la PIB-ul prin care prosperitatea sociala crestea. Tocmai pentru ca erau niste politicieni de calitate!...
    Ma gandeam la lucrurile acestea aseara, tot iscodind si scormonind din scaunul meu prin sala arhiplina a Ateneului Roman, ca sa gasesc vreo figura de politician, vreun profil de ministru, vreo cravata de secretar de stat, vreun costum de firma desemnand importanta agentiilor nationale, patronatelor, sindicatelor sau serviciilor Primariei Generale. Dar ioc! Nimeni dintre guvernanti nu participa la o ampla manifestare  pe care, nu o vedeta ci, in plenul lor, acei profesionisti de elita, care nu inseamna numai arta, ci si industria filmului romanesc, o mie de oameni de  foarte inalta calificare din artele si tehnicile filmului sarbatoreau, nu o aniversare oarecare, ci semicentenarul organizatiei lor!
    Nu ma refer la presedintele tarii, care de multa vreme si-a pierdut chiar si apetenta pentru plenarele de la procuratura, politie sau CSM, conform talentului sau de a recupera vechi indeletniciri; nu ma refer nici la formatia de guvernamant care are framantarile ei intestine, ceea ce este cu totul altceva decat cele viscerale. Nu ma gandeam nici macar la o admiratie de ansamblu pentru aceasta arta atat de populara, de gustata si de raspandita incat ministrul culturii sa nu-si aduca aminte de  „Aurul si ardelenii”, alti ministri sa nu-si aduca aminte de „Mainile curate” sau premierul de „Adevarul si puterea”, ignorandu-ne intr-un asemenea hal. Daca ar fi fost vorba de alte categorii de creatori, cei intruniti in Uniunea Scriitorilor, a Compozitorilor, a Artistilor Plastici, as mai fi acceptat incapacitatea de a intelege rolul acestor arte intr-o oranduire incompatibila cu nivelul lor. Dar cinematograf, toata lumea mananca pe paine, indiferent daca-i reduci sau nu-i reduci TVA-ul; de atractia pentru film profita si toate talk-showurile cu politicieni ale televiziunilor; de filmat, se filmeaza-n tara asta intr-o veselie, unul din doi cetateni avand la telefon o camera; pana si camerele de supraveghere cu care ne ferim de hoti dar inca nu ne putem feri de corupti, tot de la Fratii Lumiere se trag. Deci imposibil ca guvernantii sa nu fi auzit de asa ceva si sa nu-si fi dat seama de importanta obstei de realizatori in domeniu, de posibilul lor aport la PIB – in alte tari, desigur; sau, macar de modul cum te pot sprijini ei in campania electorala.
Si, totusi, nici unul! Nici macar cei tineri, care au crescut cu filmele facute de monstrii sacri, carora le-ar fi putut spune o vorba buna, gasindu-i intruniti la aniversarea obstei lor.
Intr-un tarziu, m-am bucurat descoperind figurile catorva parlamentari din Comisia de Cultura a Senatului, alaturi de colegul lor si al nostru, cineastul Sorin Iliesiu, senator de Sibiu.  Dar, zau, nu scriu randurile de fata fiindca s-ar fi simtit lipsa altora. Ma chinuie doar intrebarea: Ce fel de cultura au oamenii astia, daca nu simt lipsa din  viata lor, macar a curiozitatii fata de cel mai de circulatie act artistic, la care casca gura, mai mult decat la ei, toata multimea electorala pe care ar vrea s-o castige?!
Ca sa nu mai vorbim de patriotismul mandriei pentru cultura pe care o produci, si despre posibila contributie la PIB cultivata de pragmatismul francez!

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page