Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Optiunea românilor: între baschet si poker?





de Radu Golban
 


Zilele trecute s-a intamplat inca un fapt care a indepartat mai mult malurile Atlanticului dintre Washington si Berlin. Ministerul de finante al Statelor Unite ale Americii a atacat dur politica economica a Germaniei in Europa. Aceste acuzatii apar pe un fond tensionat in urma interceptarilor americane ale cancelarului german. In raportul semestrial de aproximativ 35 de pagini al acestei institutii,Washingtonul sustine ca Germania ar fi realizat un excedent comercial in urma crizei din zona euro pe spinarea statelor europene. Germania ar fi o „piatra de moara atarnata de gatul Europei” si ar genera un efect deflationist in zona euro afectand grav chiar si economia mondiala. Guvernul de la Berlin ar trebui sa se concentreze mai mult pe viitor, pentru a stimula cresterea economica interna si a consolida zona euro. De altfel, Statele Unite de mai multa vreme si-au aratat dezaprobarea fata de politica de austeritate impusa de cancelarul german in Europa. Fara stimulare economica, statele europene aflate in criza nu au sanse de reinviorare a economiei. Responsabilitate bugetara da, insa nu fara investitii publice si interventii ale statului pentru crestere economica.
Ce inseamna insa acest apel al Americii la adresa Europei si ce am avea noi de facut in afara de a tacea din timidiatea stramoseasca? Tensiunuile actuale dintre America si Germania trec aproape neobservate la periferia Europei. Tocmai tari precum Romania, a caror statalitate pare sa fie grav afectata de problemele economice, ar trebui sa stie sa atraga un maxim de beneificiu si un plus de stabilitate din acest conflict. Pozitionandu-se clar alaturi de o parte a baricadelor si renuntand la oportunismul traditional ar fi mai mult decat doar o sursa de credibilitate pe plan extern. Identificand exact problemele cu care se confrunta Romania, am intelege ca o axare politica in viitor alaturi doar de un singur aliat este mai importanta decat habotnicia euroatlantica a "monoplolistului pe relatii externe ale tarii", care s-a dovedit a fi o fantasmagorie, deoarece SUA si Europa de mult nu mai au un interes comun. Cand euroatlantismul este produsul analizei strategice a tarii, nu este de mirare ca ne fuge pamantul de sub picioare nu doar prin retrocedari, dar si prin pasivitatea fata de deciziile la nivel interantional. Inaugurarea proiectului de la Deveselu, neavand nicio radacina etimologica in vreo stare de veselie, impune pentru o amplificare si intensificare a relatiei transatlantice mai mult decat un salut de infanterist in dreptul unei statii de radar. Nivelul de intelegere al unei mari puteri din lume asigura si modul in care aceasta putere isi trateaza aliatii. Din timpurile glorioase ale Imperiului Britanic stim ca englezii isi tratau aliatii dupa sentimentul lor de valoare de sine mai mult decat dupa devotamentul pentru coroana. La capitolul devotament, Romania ar putea ocupa printre primele locuri din lume, lupatand pentru aliati, precum Germania, chiar si fara un tratat militar.
Acutizarea crizei impune din ce in ce mai mult Romaniei sa ia o decizie de parteneriat fidel, aratandu-se capabila in a intelege si nevoile protectorului ei, fie el german sau american – care ii sunt slabiciunile si vulnerabilitatile inainte de a-si transforma ostasii din nou in carne de tun pentru un razboi in numele unei aliante imaginare. Chiar si fara multa carte cunoastem doua lucruri: 1) ca istoria se repeta si 2) ca alaturi de Germania pe cat de fideli am fost tot nu ne-a iertat si ne-a dat Ardealul Ungariei, Cadrilaterul Bulgariei, Basarabia si Bucovina Uniunii Sovietice, si ca din restul ramasitei de tara din jurul Bucurestiului mai doreau sa infiinteze un stat german „Donauland”. Doar gratie propagandei tot noi ne simtim vinovati pentru 23 august si regretam ca nu am mers de tot de rapa alaturi de Hitler. Atat ieri, cat si in zilele noastre, lipsa de credibilitate pe plan extern provine din fotbalizarea politicii si din oportunismul clasei politice dambovitene. Proverbul romanesc care se refera la partea posterioara a corpului, aflata in doua luntri, este chiar o minimalizare a unei realitati romanesti in care mai fiecare organ este imprastiat pe cate o plutitoare. Indecizia in privinta orientarii politice ne va lasa din nou descoperiti, in ciuda apartenentei la o constructie instabila si nedetermintata, supranumita Uniunea Europeana.
Cu toate ca atat baschetul lui Ponta, cat si pokerul lui Antonescu, preocupari extraprofesionale ale celor mai prefabricati candidati la presedintia tarii, sunt de origine americana – viziunea lor in privinta politicii americane in Europa este diametral opusa atat inaltimii cosului de baschet, cat si instinctului elementar impus de septica tulceana. Ambele fiind paralizate - fie la unul in disciplina de echipa a unui partid de tip stalinist, fie la altul tributara principiului de cotizatie la masa de poker.
Trebuie sa ne intrebam care din obiectivele noastre si prioritatile nationale pot fi mai degraba atinse alaturi de SUA sau alaturi de Bruxelles-ul experimental. Avand in vedere ca atat interceptarile americane, cat si dorinta Germaniei dupa hegemonie, deghizata in europenism sunt doua realitati indubitabile, am face bine atunci cand ne soptim reciproc ceva sa fim patrioti, si nu conformisti. Pentru lipsa de viziune politica am platit mai mult decat pretul pentru exploatarea straina a resurselor noastre naturale. Evitand oportunismul arhaic al clasei politice romanesti, este explicabil ca marile puteri vizeaza cu precadere resursele naturale ale solului, si mai putin valoarea romanilor.

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page