Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

INTERVIU Ioan Chindris: Manuscrisele scolii Ardelene, cea mai importanta mostenire a Bibliotecii Academiei din Cluj


Biblioteca Academiei din Cluj detine cea mai mare colectie de carte veche europeana din tara, dar si carti de o valoare stiintifica inestimabila, cum ar fi manuscrisele corifeilor scolii Ardelene sau cateva sute de incunabule - tiparituri de dinainte de 1501. Toate aceste volume sau scrieri nu au fost digitalizate nici pana astazi, din cauza lipsei de bani. Cartile se consulta in continuare in cel mai pur stil clasic, deoarece nu exista o alta varianta, iar rolul unei biblioteci este tocmai acela de a facilita accesul oamenilor la informatie.
Volumele aflate in Biblioteca Academiei din Cluj au si o foarte mare valoare in bani dar, paradoxal, sunt si foarte greu de evaluat. Directorul bibliotecii, Ioan Chindris, care este unul dintre putinii evaluatori de carte rara din Romania, spune ca uneori este aproape imposibil de evaluat o carte, din punct de vedere financiar, din cauza lipsei reperelor. Iar in aceste conditii, o solutie raman licitatiile, in care se pun in vanzare carti vechi sau rare din fondurile private.

AGERPRES: Domnule Chindris, cum se face ca Biblioteca Academiei din Cluj este mai mare decat cea de la Bucuresti?

Ioan Chindris: Nu stiu de unde ati prins aceasta veste, dar ea trebuie amendata ...

AGERPRES: Nu este adevarat?

Ioan Chindris: Ba da este adevarat, dar numai in ceea ce priveste cartea veche europeana. Vestea aceasta s-a latit, dar ca toate vestile s-a latit distorsionat. Adica din 'cea mai puternica detinatoare de carte veche europeana' a devenit 'cea mai puternica detinatoare de carte' si 'veche' sau 'europeana' s-a taiat. Daca este vorba de un esantion care ar insemna cartea veche europeana anterioara anului 1800, pana unde se considera deocamdata carte de patrimoniu in toata Europa, atunci intr-adevar avem cel mai mare depozit de carte din Romania, mai mare chiar decat al Bibliotecii Nationale, care ati vazut, este un megalit impresionant si este o biblioteca demna de orice tara de pe glob.

Avem, zicem noi, nu stim foarte exact, o jumatate de milion de carte europeana veche, socotind si cartea romaneasca veche. Ei, aici trebuie sa facem o distinctie, in ceea ce priveste cartea romaneasca veche, Bucurestiul are mai mult decat noi. Nu dublu, dar un pic mai mult. De ce? Pentru ca la un moment dat a fost bibliotecar si ulterior presedinte al Academiei Romane un ardelean, care a inteles foarte repede ce inseamna cartea romaneasca veche si a organizat fondul de carte romaneasca veche de la Academia din Bucuresti. Nu este asadar nicio uimire ca la biblioteca noastra sunt carti vechi europene, unele sunt colosale.

AGERRES: Ne spuneti cateva dintre ele, de exemplu 'Teoria heliocentrica' a lui Copernic.

Ioan Chindris: Aici am sa il las pe domnul Bogdan Craciun, care raspunde chiar de fondurile vechi sa enumere cateva.

Bogdan Craciun: Daca ma intrebati care sunt cele mai valoroase carti din fondul nostru atunci am sa va raspund care sunt cele mai importante din punct de vedere cultural. Intrebarea dumneavoastra tintea mai degraba altceva. Pentru mine 'Orbium coelestium' a lui Copernic nu este cea mai importanta carte din fondurile noastre, desi este probabil cea mai mediatizata si cea mai celebra. Are o istorie aparte intr-adevar.

Din ce stiu eu, m-am mai informat pe parcurs, sunt peste o suta in lume, 150-160. Cele mai multe sunt in colectii publice. Foarte putine sunt in biblioteci private. Ori aceasta da valoarea cartii, cele care circula, cele care se pot vinde, care pot aparea la licitatii, sunt cele din colectii private. Cele din colectii publice nu se pot vinde. si acesta este unul din motivele pentru care sunt atat de pretioase. Dar revenind la cartile noastre valoroase, cele mai valoroase dupa mine sunt cele rare si cele mai rare sunt manuscrisele. Deci colectia noastra de carte manuscrisa este din punctul meu de vedere cea mai valoroasa. E vorba de sufletul manuscrisului, cartea e scrisa de mana cuiva. De multe ori cartea e autografa, scrisa de mana autorului insusi. Aici ne putem referi la corifeii scolii Ardelene. Sunt la noi. In manuscris. Sigur ca una e sa ai o carte apartinand scolii Ardelene tiparita si alta sa stii ca e scrisa de Micu sau de sincai sau Cipariu.

Ioan Chindris: Avem 40 de manuscrise ale lui Samuil Micu. Nu doua. 40. Din punct de vedere romanesc cel mai important fond este tocmai cel al scolii ardelene. Atata vreme cat scoala Ardeleana este considerata un avanpost sau un fel de locomotiva a culturii ardelene si a gandirii nationale romanesti atunci trebuie sa consideram aceasta mostenire a scolii Ardeleana ca fiind cea mai importanta parte manuscrisa a bibliotecii noastre. In afara de Ioan Budai Deleanu ale carui manuscrise sunt la Biblioteca Academiei din Bucuresti, restul toate sunt la noi, Samuil Micu, Gheorghe sincai, Petru Maior.

AGERPRES: Cata lume poate practic sa puna mana pe aceste carti? Pentru ca nu poti scoate un manuscris din depozit si sa-l dai oricui.

Ioan Chindris: Aici avem doua puncte de vedere oarecum divergente. Eu as fi pentru o mai mare strictete in aceasta privinta, adica sa se interzica accesul la original. Domnul Craciun, ca om mult mai realist decat mine, spune ca atata vreme noi nu putem oferi o varianta digitala a acestui manuscris si cata vreme principiul universal si legile Romaniei consfintesc dreptul la informare al cititorului, suntem obligati sa-i dam, sub anumite precautiuni, cartea.

Bogdan Craciun: Noi suntem o biblioteca specializata. Persoana respectiva trebuie sa fie inregimentata intr-o forma oarecare de studiu.

Ioan Chindris: Foarte rar avem oameni care vin sa intrebe 'ce as putea sa citesc despre Mihail Sadoveanu'. Avem cititori care treaba 'aveti cartea cutare' sau 'ce manuscrise aveti de-ale lui ...'.

AGERPRES: Sunt oameni care fac cercetare ...

Ioan Chindris: Cercetare sau precercetare. Masteranzi, doctoranzi, tineri cercetatori. Cat despre pretul cartilor, pe care domnul Craciun se fereste sa-l enunte, pentru ca este foarte greu. ele au si un pret financiar. Legea precizeaza ca toate cartile de patrimoniu din toate bibliotecile Romaniei trebuie evaluate financiar. Atunci cand Comisia nationala a bibliotecilor mai functiona ... si acum exista aceasta comisie dar nu ne mai intrunim pentru ca nu mai sunt bani. A fost lasata pe linie moarta pentru ca prioritara este privatizarea CFR Marfa, gazul de sist si aurul de la Rosia Montana. Atunci noi ne orientam dupa ceea ce se vinde in privat. De altminteri, eu sunt chiar evaluator ...

AGERPRES: De fapt sunteti unul dintre putinii evaluatori de carte rara din tara. Cam cati sunt in total?

Ioan Chindris: Vreo cinci-sase ... Deci ce a facut ministerul? Noi aveam acest brevet de evaluatori stiintifici. Adica stabilim ce valoare stiintifica are o carte. si la un moment dat s-a zis ca evaluatorii stiintifici sa preia si evaluarea financiara. si s-a adaugat un punct la normativele dupa care se evalueaza o carte - bunul simt al evaluatorului. Bunul simt inseamna cat stii tu despre ceva si la cat ai evalua-o. Bunul meu simt ma duce sa evaluez la maxim orice carte. si atunci ma orientez dupa cum se vand in privat. Exista o casa de licitatie la Bucuresti care a vandut de vreo luna de zile Biblia de la Blaj din 1795 cu 6.000 de euro. si atunci mi-e foarte simplu. Avem 12 exemplare aici in biblioteca noastra, fac o fisa si o evaluez pentru ca am punctul de reper. Dar altfel nu exista niciun fel de normativ, nu ne cheama nimeni sa facem un normativ, o grila de evaluare. De fapt o grila exista, vechime, raritate, insemnari marginale, starea in care s-a pastrat. si la sfarsit este bunul simt al evaluatorului. Adica asta suna cam asa: "dom'le evalueaz-o cum vrei ca tu raspunzi".

AGERPRES: Cam cat valoreaza colectia pe care o avem aici la Cluj?

Ioan Chindris: Miliarde de euro. Daca luam carte de carte, sunt o jumatate de milion de carti. Sa va mai dau un caz. Cred ca ati auzit de matematicianul Janos Bolyai, al carui nume il poarta, pe jumatate, Universitatea din Cluj. Acest Janos Bolyai, la vreo 20 de ani, copil genial fiind, a gasit o chichita in geometria lui Euclid. si-a indreptat-o inaintea lui Lobachevsky (matematician rus, n.r.). Ungurul nostru din Ardeal a gasit si a pus-o in formula. si este o carticica de vreo 12 pagini. Valoarea acestei brosurele este 60 si ceva de mii de euro. si noi avem vreo patru-cinci exemplare. Cartea lui Copernic valoreaza 2,5 milioane de dolari. Se poate intampla sa gasim carti de 20 de milioane de euro. Cine stie mersul pietei si habotnicia colectionarilor? Evaluarea financiara a cartilor de patrimoniu este o intreprindere lipsita de sens imediat, dupa mine. Raspunsul dinspre autoritati este ca nu este asa, pentru ca ele fac parte din tezaurul national pe care trebuie sa-l evaluam. Uitati, aici in acest dulap din spatele meu este Monitorul Oficial al lui Napoleon. Zi cu zi, adunari constituante, ghilotinari, desfiintari de biserici, razboaie. Tot ce vreti e aici. Cat valoreaza? De unde sa stiu? Cum sa-l valorific. Nimeni nu a pus pana acum in vanzare asa ceva. AGERPRES (autor: Elena Stanciu, editor: Karina Olteanu)

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page