Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

INTERVIU Titus Corlatean: Informal, semnalele sunt în regula privind aderarea României la Schengen


Ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlatean, vorbeste, intr-un interviu acordat AGERPRES, despre pozitia Romaniei fata de boicotul rusesc la adresa produselor din Republica Moldova si despre mecanismele europene de ajutorare a Chisinaului propuse de Bucuresti, dar si despre dosarul sirian. Totodata, ministrul de Externe spune ca perspectivele pentru Romania in ceea ce priveste aderarea in doua trepte la spatiul Schengen sunt pozitive.

AGERPRES: Domnule ministru, ce asteptari aveti pentru Republica Moldova?

Titus Corlatean: In ceea ce priveste Republica Moldova asteptarile noastre sunt pozitive, in ciuda acestui context mai complicat cu masuri economice restrictive—si urmeaza sa vedem si ultimele informatii pe care colegii din guvernul moldovean ni le transmit—, masuri care pot genera consecinte economice negative, neplacute pentru Republica Moldova. ?i, cel putin din datele pe care le avem, profund nejustificate. In situatia in care la nivel european deja se face evaluarea, caci vorbim de masuri fundamentate politic si de presiune din partea Federatiei Ruse spre o serie de membri ai Parteneriatului Estic al UE, lucrurile astea nu pot fi acceptate. Pe de alta parte, noi ne-am miscat rapid si aici am vorbit de necesara solidaritate pe care Romania, dar si celelalte state membre ale UE trebuie sa o demonstreze fata de partenerele noastre din spatiul estic care au fost serioase, au produs reforme, au ramas angajate in procesul european, doresc sa semneze sau sa parafeze acordurile de asociere, de liber schimb la summitul de la Vilnius al Uniunii Europene cu Parteneriatul Estic. Este momentul ca noi sa demonstram si solidaritate, dar si masuri concrete de sprijin.

AGERPRES: Care ar fi aceste masuri, cum s-ar traduce aceasta solidaritate in masuri concrete?

Titus Corlatean: In baza a ceea ce ne spun colegii din Guvernul Republicii Moldova in mod concret, fie ca vorbim de cresterea cotelor de export, respectiv import in cazul Romaniei, pentru anumite produse: vin, de exemplu, fructe, legume, care sunt si ele afectate, se pare, la exportul moldovenesc in Federatia Rusa. Vorbim de produse perisabile, deci vorbim de potentiale pierderi foarte serioase pentru bugetul Republicii Moldova. Sunt discutii si, in special, la nivelul Ministerului Agriculturii, ministrul Agriculturii personal stiu ca este extrem de interesat si angajat in a gasi solutii. Apelul pe care l-am facut si il reiterez catre companiile romanesti, catre retaileri, dar si catre populatia Romaniei de a demonstra solidaritate cumparand si produse din Republica Moldova in aceasta perioada. Acest lucru stiu ca e deja subiect de analiza si preocupare si de reactie si din partea altor state ale Uniunii Europene.

Am discutat cu colegi ministri europeni in ultimele zile si exista aceeasi reactie. La acest lucru adaugati si discutiile pe care si eu, personal, le-am lansat inca din 6 septembrie la reuniunea informala a ministrilor Afacerilor Externe din UE la Vilnius. Am avertizat la acel moment ca, din datele pe care le avem, exista riscul unui embargou pentru produse din Republica Moldova si am solicitat Comisiei Europene (doi comisari erau prezenti) sa puna pe picioare rapid un mecanism de asistenta, de sprijin si de compensare financiara pentru pierderile suferite, atentie, de un partener al UE, nu vorbim de orice fel de stat—intr-o astfel de situatie, deschiderea pietei, poate compensatii financiare si alte formule de sprijin. A fost o receptare pozitiva a mesajului transmis, stiu ca acest lucru se discuta in Comisia Europeana si mecanisme pot fi identificate. Atat la nivel european, cat si din partea statelor membre, in primul rand Romania, eu cred ca vor exista un sprijin concret si solidaritate in momente dificile. ?i, poate, nu doar pentru Republica Moldova.

AGERPRES: Care este pozitia Romaniei fata de acea uniune eurasiatica pe care si-o doreste Vladimir Putin?

Titus Corlatean: Putem sa intelegem ca in alte spatii geografice exista state avand alte interese si dorind sa creeze astfel de formule de cooperare, inclusiv formule de uniuni vamale. In acelasi timp, nu dorim—si o spun foarte clar—sa intram intr-o logica sau sa ne fie indusa o logica inspre Europa, o logica a unei competitii care sa genereze noi linii de separare si de tensiune in Eurasia, Europa si Asia. Am mai trait pe continentul european astfel de chestiuni, nu dorim linii de separatie, ci dorim cooperare.

Din acest punct de vedere, mai trebuie subliniat un principiu extrem de important: alegerea libera, suverana, pe care statele o iau cu privire la orientare, la procese de integrare intr-o formula sau alta, integrare politica si economica. Trebuie respectata aceasta alegere de toti actorii internationali, astfel incat, si asta a fost pozitia noastra comuna a ministrilor de Externe din UE, exprimata de Inaltul Reprezentant Catherine Ashton la Vilnius, orice forma de presiune pentru a schimba alegerea libera este inacceptabila.

AGERPRES: Care sunt criteriile dupa care s-a construit pozitia Romaniei fata de situatia din Siria?

Titus Corlatean: Sunt criteriile care stau la fundamentul societatii internationale, care are ca reper fundamental dreptul international. Aici vorbim de norme internationale, de dreptul international umanitar, de protectia populatiei civile nevinovate care se gaseste intr-o situatie de conflict armat, vorbim de interdictia absoluta de utilizare a armelor chimice si de faptul ca nu trebuie sa existe impunitate daca cineva foloseste astfel de arme chimice si vorbim de necesitatea de a gasi o solutie politico-diplomatica, cu un regim de tranzitie si alegeri libere care sa confirme si integritatea teritoriului sirian, stabilitatea, dar si formule cu adevarat democratice si inclusive.

V-am spus deja foarte multe lucruri intr-o singura fraza, insa atunci cand am stabilit la nivel international dupa 1945, si in diferite alte momente, prin adoptarea unor tratate sau prin practica, cutuma de drept international umanitar, ca interzicem utilizarea armelor chimice, acest lucru trebuie respectat de catre toti si, cine nu respecta aceasta norma, Carta ONU spune foarte clar ce se intampla. Problema este ca pentru actiuni de ordin politic, organul abilitat in primul rand sa reactioneze si sa propuna masuri impotriva celui care foloseste arme chimice, ma refer la Consiliul de Securitate, a fost blocat in ultima perioada de timp. Acum tot acest efort politico-diplomatic de a izola, de a extrage si de a controla, monitoriza si distruge armele chimice utilizate in Siria este o formula care trebuie explorata si speram ca ea va da rezultate.





AGERPRES: In ce masura, in acest context, ar fi utila o pozitie comuna a Uniunii Europene sau poate state individual ar trebui sa-si faca simtita diplomatic o pozitie in aceasta dezbatere?

Titus Corlatean: S-a vorbit foarte mult dupa Summitul G20 de la Sankt Petersburg de faptul ca acolo nu s-a reusit identificarea unei pozitii comune la nivelul marilor jucatori politici si economici la nivel mondial si de faptul ca a existat o declaratie din partea a 11 state, in primul SUA, care au afirmat principiile pe care si eu le-am mentionat. S-a vorbit mai putin insa, si este cazul sa o mai spun si eu astazi, faptul ca la nivelul UE noi am adoptat o pozitie comuna, in 7 septembrie, Inaltul Reprezentant al UE, Catherine Ashton, a prezentat aceasta pozitie comuna a ministrilor europeni, rezultata, este adevarat, dupa o intalnire cu secretarul de stat american John Kerry, care practic se suprapune cu pozitia exprimata de G11.

Despre .... Faptul ca europenii au avut capacitatea politica, dorinta si forta sa spuna foarte clar ca nu este acceptabila folosirea armelor chimice, ca este nevoie de o reactie, nu exista impunitate si e nevoie de o solutie politica, pana la urma, in ansamblul problemei siriene, este un lucru care a fost mai putin semnalat. Romania, va pot spune acum, a participat la aceasta reuniune, a avut o contributie extrem de substantiala la generarea formulei de pozitie comuna a UE si este un lucru extrem de important ca, dincolo de nuantele aparute in pozitia ulterioara a unor tari europene, am avut aceasta capacitate de a exprima o pozitie unitara foarte clara, foarte ferma, la nivel international. Era important pentru UE in dorinta ca Uniunea sa devina cu adevarat un jucator cu greutate la nivel global.

AGERPRES: Daca nu s-ar fi precipitat evenimentele la nivel international, Romania ar fi fost in 19-20 septembrie in atentia Consiliului JAI. Aderarea la spatiul Schengen este acum pe agenda provizorie a Consiliului JAI din decembrie. In ce masura ajuta Romania aceasta amanare?

Titus Corlatean:
Romania practic pe evaluarea Comisiei Europene indeplineste criteriile de aderare deja cam de vreo trei ani. Deci s-ar fi putut in 2010, s-ar fi putut la inceputul lui 2011, la finalul lui 2011, la inceputul lui 2012 si nu s-a intamplat. De ce? Din ratiuni politice, multe dintre ele tinand de interesele unor grupuri politice in plan intern intr-o serie de state membre. Ceea ce am reusit in martie anul acesta, dupa o discutie in cadrul Consiliului Justitie si Afaceri Interne, a fost sa introducem pe agenda urmatoarei reuniuni a Consiliului JAI din decembrie anul acesta un punct legat de aderarea la spatiul Schengen a Romaniei si Bulgariei.

Presedintia lituaniana a UE a introdus sub forma unui proiect de decizie, subliniez, aderarea Romaniei si Bulgariei la spatiul Schengen si, bineinteles, nu doar ca asteptam cu interes, dar facem masurile firesti pe canalele diplomatice, pe langa ceea ce colegii din Ministerul de Interne fac, pentru ca, pe fond, acolo este institutia responsabila, dar noi facem demersurile firesti pe langa statele membre ale Uniunii Europene pentru adoptarea unei decizii, probabil in doi pasi, in doua trepte, pana la urma o decizie fireasca, legitima, normala, pentru ca Romania si-a facut treaba, a indeplinit criteriile tehnice obiective din tratate, din acquis-ul Schengen, a investit foarte multi bani. Acest lucru este recunoscut practic de toate statele membre. Avand in vedere climatul si de stabilitate politica, dincolo de retorica politica interna care mai apare si a aparut si in aceste zile, ar trebui in mod firesc sa ne indreptam spre o decizie pozitiva in doi pasi.

AGERPRES: Aveti semnale in momentul de fata ca ar putea exista obstacole in anumite state? Inca mai sunt tari ale UE care ar mai avea probleme de ridicat?

Titus Corlatean: Nu am inregistrat in ultima perioada de timp asa cum inregistrasem anul trecut semnale de rezerva sau negative. As spune ca informal semnalele sunt in regula, dar fie ca ne place sau nu exista niste momente politice si electorale importante in cateva state membre ale UE cu greutate, unele chiar in septembrie, dupa care vom putea discuta cu noile guverne ultimele detalii.

AGERPRES: Au existat in aceste ultime zile reactii in Olanda, cu apeluri facute catre autoritatile din Romania ca liberalizarea pietei muncii sa fie inca limitata, ca cetatenii romani sa nu aiba drepturi de munca in toate statele UE. In ce masura este un semnal de alarma?

Titus Corlatean:
Acest tip de apeluri populiste, antieuropene, xenofobe, extremiste din partea unor lideri de notorietate extremista, facem referire la Olanda, sunt in continuare de consum intern. Va aduc aminte, in egala masura, ca acest tip de retorica nu a ajutat partidul si liderul extremist la care facem referire sa castige la ultimele alegeri, ba, dimpotriva, a pierdut foarte mult si reprezentarea sa este in clipa de fata nesemnificativa in Parlamentul olandez.

Dar aceasta modalitate de a face politica, de a stimula temerile propriilor cetateni in fata asa-zisei viitoare invazii de muncitori din Europa Centrala si de Est, din Romania, din Bulgaria, Polonia, uitand faptul ca Romania este de atatia ani membra a UE si ca aceia care voiau sa se deplaseze, sa munceasca, sa faca actele de integrare in societatea respectiva, sa plateasca taxe si impozite e un lucru deja realizat de foarte multi ani.

Retorica aceasta populista o respingem, am respins-o constant, inclusiv la ultima intalnire pe care am avut-o la Bucuresti cu omologul meu polonez, Radislaw Sikorski, am spus-o amandoi, respingem in mod ferm aceasta retorica pana la urma anti-europeana si statele membre ale UE trebuie intr-adevar sa adopte o atitudine foarte clara de respingere a unei astfel de atitudini politice care merge impotriva proiectului european. AGERPRES/(A—autor: Roxana Lazarescu, editor: Claudia Stanescu)
Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page