Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Idicel Sat - Festivalul National de Jocuri si Obiceiuri Populare


 
Sambata, 14 septembrie, s-a desfasurat, la Idicel, cea de-a X-a editie a Festivalului National de Jocuri si Obiceiuri Populare. Festivalul este organizat de catre Asociatia pentru cunoa sterea culturii taranesti, avand ca finantatori Consiliul Local al comunei Brancovenesti, care a apreciat rezultatele editiilor anterioare si considera festivalul ca un eveniment deosebit al comunei si in primul rand al Idicelului, alocandu-ne sume care sa ne ajute sa reusim organizarea acestei editii, Consiliul Judetean Mures, in baza unui proiect depus, si ca partener Centrul Judetean pentru Cultura Traditionala si Educatie Artistica Mures.
Si editia din acest an a avut caracter national si multicultural, aducand pe scena grupuri artistice romanesti si ale etniilor conlocuitoare din judetul Mures si din alte judete ale tarii, inscriindu-se pe linia pastrarii, promovarii si transmiterii jocurilor populare, a cantecelor si obiceiurilor traditionale intr-o stricta autenticitate si specificitate locala, urmarind, de asemenea, schimbul cultural intre etniile conlocuitoare, cultivarea si cresterea gustului pentru valorile culturii populare autentice si traditionale, sprijinirea si motivarea persoanelor, grupurilor si a structurilor care performeaza in acest domeniu.
 In toate editiile ne-am straduit sa avem in festival, alaturi de ansamblurile comunei, cum este firesc, din Idicel sau Idicel Padure, formatiile maghiare din Brancovenesti sau Valenii de Mures, reprezentanti din subzonele etnofolclorice ale judetului - Muresul superior, Campia sau Tarnavele - anul acesta i-am avut ca invitati, din Valea Gurghiului, pe membrii ansamblului "Hodaceana” din Hodac, care au venit cu o reprezentare a momentelor din viata lucratorilor la padure, a tapinarilor.
Am avut de fiecare data si formatii invitate din alte judete, din zonele folclorice reprezentative ale tarii. Acum am avut invitati din judetul Bistrita, din acea zona atat de apropiata din punct de vedere etno-folcloric cu zona noastra, pe cei din Ansamblul folcloric din Monor.
De asemenea, am reusit sa avem oaspeti si din zona Padurenilor, ansamblul folcloric din Dobra, judetul Hunedoara, care au adus un dans padurenesc si un dans din Tara Motilor. De fiecare data am dorit sa avem pe scena festivalului si reprezentanti ai minoritatilor. Din zona noastra, formatii de dansuri ger-mane, maghiare si tiganesti, insa, pe langa ei, ne-am straduit, cu eforturi financiare mai deosebite, sa aducem lipoveni, ucraineni, turci, tatari, aromani, in ultimele editii, inclusiv de aceasta data, cand au revenit in mijlocul nostru cei din grupul vocal "Boatea Pindului”, cu minunatul lor grai armanesc, cu portul si liniile melodice specifice lor; la aceasta editie, pe langa reprezentantii comunitatii maghiare din comuna, respectiv formatiile de dansuri populare din Brancovenesti si Valenii de Mures, ne bucuram ca am reusit sa aducem intre noi reprezentanti ai minoritatii sarbe din Romania, prin ansamblul "Sveti George” din localitatea Stanciova, de langa Recas, judetul Timis, care, alaturi de ansamblul de dansuri grecesti al comunitatii elene din Brasov, au adus o culoare minunata in festival, prin frumusetea portului lor, muzicalitatea deosebita a cantecelor si prin dansurile atat de pline de vigoare si viata pe care le-au adus cu ei; si, pentru prima data, am avut invitati si din afara tarii, respectiv un grup vocal din Bulgaria, de la Ruse, care au venit cu cantece din folclorul bulgar.
Inca de la primele editii de cand ne-am implicat in organizarea festivalului, ne-am dorit sa punem in valoare, pe langa dansurile si muzica traditionala specifica locului, si costumele, obiceiurile si traditiile pastrate pana la noi, pentru ca au existat aici obiceiuri deosebite, legate de munca la camp, de marile sarbatori de peste an, de momentele importante ale vietii in civilizatia rurala, si multe dintre ele incep, din pacate, sa se piarda sau sa nu se mai cunoasca, si astfel incercam sa le promovam, sa le valorificam, sa le cunoasca si generatiile tinere.
La aceasta editie, au raspuns invitatiei noastre Dorina Oprea si Leontina Pop, ca reprezentante ale zonelor etno-folclorice ale judetului nostru, si ne-am bucurat ca ne-au onorat cu prezenta lor Iosif Cicloda, unul dintre cei mai dragi si mai valorosi doinitori ai Banatului, si Ioan Pop, si Grupul Iza, cu minunatele hori maramuresene. Ca noutate, in acest an am gazduit in cadrul festivalului si o sectiune de interpretare a cantecului popular pentru tineri, realizata de catre Centrul Judetean pentru Cultura Traditionala si Educatie Artistica Mures, in parteneriat cu asociatia noastra, si cu Primaria Brancovenesti, menita sa ofere posibilitatea promovarii tinerilor interpreti aflati la inceput de cariera, care sa poata sa aduca in scena cantecul popular autentic din zonele folclorice ale judetului. Am avut, de asemenea, in desfasurare, intre 12 si 15 septembrie, si o Tabara pentru cunoasterea culturii taranesti, organizata de catre asociatia noastra, practic o tabara de cercetare aplicata a specificului etnografic si folcloric al zonei Idicelului si a Muresului superior, la care au luat parte, pe langa membrii asociatiei, prietenii nostri de la "Tezaur Romanesc”, o asociatie constituita din tineri care iubesc Romania, si care au initiat o platforma-program ce isi propune recuperarea si valorificarea traditiilor si valorilor populare si ale satului romanesc, precum si reprezentanti ai unor institutii de profil din tara. Ne-au mai stat alaturi, ca de fiecare data, pentru a asigura bunul mers al lucrurilor si reusita evenimentului, pe langa membrii Asociatiei, familiile, care au muncit, ca in fiecare an, din greu, bineinteles membrii Ansamblului din Idicel, familiile lor, si intreaga comunitate, care se implica de fiecare data, mass-media, prieteni, cunostinte, oameni care iubesc traditia si incearca sa o pastreze vie, si care ne-au ajutat fiecare cu ce au putut, si le multumim din toata inima ca ne sunt alaturi.

MARIOARA si RALUCA BARSAN

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page