Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

MITOLOGIE ROMÂNEASCA: AURUL



Rosia Montana, exploatare miniera aurifera (Florin Esanu/Epoch Times)

Adrian Bucurescu


Motto:
Muntii nostri aur poarta,
Noi cersim din poarta-n poarta.

(Doina din Tara Motilor)


La romani, credinta in virtutile magice ale aurului, regele metalelor pretioase, vine nu doar din stralucirea sa netrecatoare, ci si din faptul ca AUR era, la geto-daci, unul din supranumele lui Apollon-Zalmoxis. AUR TIMOTIN „Aur(-ul) tamaduieste” scrie pe o lespede dacica descoperita la Sannicolau Mare, judetul Timis. Un derivat din AUR era AUREL „Luminosul”, si el epitet al zeului.
Pe un altar votiv, descoperit la Jupa, tot in judetul Timis, scrie: AUREL LAEC NIUC „Cu aur se vindeca bolile” (cf. rom. leac; nauc; a ineca). Din AUR s-au format, ca si in latina, numele geto-dacice AURELIUS „Stralucitorul” si AURELIA „Stralucitoare”, atestate in onomastica stramosilor nostri. Intr-o inscriptie, numele unei fete dace – AURELIA EF TEPIR – inseamna „Alba (Curata; Stralucitoare) ca Zapada” (cf. alban. debore “zapada”).
Foarte important, in privinta zestrei spirituale nationale, mostenita direct din credintele geto-dacilor, este ca AUREL, supranumele lui Apollon-Zalmoxis, s-a pastrat intr-un descantec de copii, aflati la scaldat:

Aurel,
Pacurel,
Scoate apa din urechi,
Ca ti-oi da parale vechi,
Sa le pui la cheotori,
Sa le ai de sarbatori!
Nu ma scutura pe mine,
Scutura-l pe al-din-Balta,
Ca-i mai mare
Si mai tare,
Cu patruzeci de picioare!

Maestri in arta prelucrarii aurului, strabunii ne-au lasat mostenire multe comori, intre care se remarca Tezaurul de la Pietroasele, impropriu botezat „Closca cu Puii de Aur”. Nu-i mai putin adevarat ca, prin valoarea sa, aurul a starnit si starneste patimi de nestapanit, cum se intampla chiar astazi cu Rosia Montana, unde se afla cel mai important zacamant din Europa.
Cel mai bogat tinut romanesc in aur, Ardealul, isi trage denumirea din AR-DEAL, care, printre altele, inseamna „Muntele de Aur” (cf. alban. ar „aur”; rom. Aries; deal). Pe steagul nostru national, Ardealul este simbolizat de culoarea aurie, Moldova, de cea purpurie, iar Tara Romaneasca, de cea sinilie.
In descantecele romanesti, aurul este un simbol al puritatii, sanatatii si al frumusetii:

Ca aurul strecurat,
Ca ziua ce l-a dat. //
Ca aurul strecurat,
In numele Tatalui
Si al Maicii Preceste,
Inchinat. //
Ca aurul suflat,
Ca firul de grau semanat,
Ca Maica Precesta ce l-a lasat. //
Ca argintul strecurat,
Ca aurul suflat,
Ca de Maica Precesta dat.

In Tara Motilor, se vorbeste despre Valve, stapane ale bailor, adica ale minelor, de aur. Ele apar in aceste bai sub diverse infatisari: ca fecioare invesmantate in valuri albe, ca baieti ori ca animale mici, prin cotloane. De spaima relelor ce le pot pricinui, nimeni nu se atinge de ele. Motii spun ca baia care nu are Valva nu are nici aur, si, cand s-a sleit aurul de undeva, ei zic: „Au fugit Valva bailor din aceste locuri in alte tinuturi”.
Tot motii povestesc ca, pe vremea cand si in Muntii Bihariei se lucrau baile, o gaina de aur iesea din bai, ca sa se aseze in varful muntelui, in cuibul ei, unde erau ouale ei de aur. Cei din satul Vidra, atrasi de frumusetea nemaipomenita a gainii, au incercat de cateva ori s-o prinda, dar ea a fugit in jurul bailor de aur de la Rosia Montana. Atunci, nemaigasindu-se aur, cei din Vidra nu le-au mai lucrat, pentru ca gaina aceea era Valva Bailor.
In unele sate din Muntii Apuseni, cand se apropie timpul sa fete o juninca, i se face o gaura in cornul drept cu o sula in care se introduc firisoare de aur „necantarit”, luat de la spalatorii, din prundisurile Ariesului, ca sa nu poata strigoii sa-i fure laptele. In diferite obiceiuri magice, prin monedele de aur se urmareste realizarea dorintelor de sanatate, noroc, belsug etc.
In trecut, martisoarele se faceau din bani de aur sau de argint, ca purtatorii lor sa fie sanatosi si curati ca ele. In tinutul Muscel, inainte de a se imbraca cu o camasa sau o haina noua, se petrecea prin ea un ban de aur sau de argint, pentru sanatatea celui ce o purta.
Aurul este cel mai bun protector impotriva deochiului; de aceea, la scufita pruncului se cosea si un ban de aur, alaturi de alte talismane. Deochiul poate fi izgonit si de un balaur cu coada de aur:

Sarpe balaur,
Cu coada de aur,
Din coada plesneste,
Deochiul risipeste.

In minunatul taram al basmelor romanesti, Fat Frumos si Ileana Cosanzeana, ca de altfel si zanele, au, de cele mai multe ori, parul de aur. Tot asa, palatele si chiar padurile sunt de aur.

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page