Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL


 Pe cat de neasteptata, pe atat de tentanta a fost pentru mine ca profesor de specialitate sansa de a participa la Ziua Limbii Romane. Unde? Tocmai la Montréal in Canada, unde eram unul dintre invitatii de onoare. Intelegeam ca va fi un eveniment solar, cand in ornice clipele se majusculeaza, caci romanii de pe oricare meridian urmau sa traiasca o aceeasi emotie, cu gandul la limba pe care le-au lasat-o ca zestre bunii si strabunii.
   
I.    ALTETA SA REGALA, LIMBA ROMANA

Initiativa legislativa recenta de a sarbatori limba romana are multiple semnificatii. In luna februarie se sarbatoreste Ziua tuturor limbilor materne. Se stie ca si alte comunitati nationale folosesc un asemenea prilej pentru a improspata respectul si dragostea fata de limba lor nationala, acest tezaur mostenit de la strabuni si semn identitar, glia de spirit care tine uniti pe membrii unui popor. Atunci cand imi incepeam seminariile de stilistica la Universitatea”Lucian Blaga“ din Sibiu, acum 3 decenii, ca asistenta a reputatului profesor Gh.Tohaneanu, intrebam studentii ce sens cred ei ca a dat M. Eminescu comparatiei din versul „Vad poeti ce-au scris o limba ca un fagure de miere”(Epigonii). Constatam ca sugestia limbii “ca fagure de miere” este mult mai complexa decat s-ar crede la prima impresie. Dictionarul explicativ al limbii romane are 11 definitii date cuvantului “fagure”, care ca sens propriu este o constructie a albinelor lucratoare, din ale caror celule cerifere se construiesc 8.000-10.000 celule de ceara hexagonale. Ele sunt create cu un simt special al armoniei spre a adaposti puieti si oua sau larve putrezite ori ca depozit de miere. Ce simt al distributiei, ce disciplina, ce rigoare, ce… marketing in activitatea unui stup! El are o regina pe care toate albinele lucratoare o ingrijesc. Si limba romana este o asemenea structura armonioasa, vie si dinamica. Cine a faurit-o? Poetii, vor raspunde unii. Adevarat, partial adevarat. Chiar daca rolul poetilor este precumpanitor, ei nu sunt singurii slefuitori de limba. Pastratorii si creatorii de limba activeaza in toate straturile de viata ale poporului, de la” domn pan’ la opinca”, asa cum ar glasui bardul… Toate cele 1000 de variante ale Mioritei sunt dovada modului cum poporul intreg isi modeleaza limba. „Invataturile” s-au transmis in mod simbolic de la Neagoe la fiul sau Teodosie, de la o generatie la alta. Astazi in plan sincronic limba romana este analizata ca un semn al unui cod genetic comun, un cod complex si instrument de comunicare ce presupune un mesaj transmis prin semnal, care se codeaza, cu ajutorul codificatorilor de sensuri, si apoi se decodifica, avand nevoie de semne lingvistice.
 Sub raport diacronic limba romana a avut perioade de crestere, de inflorire, atunci cand in secolul al XIX-lea, spre exemplu, Vasile Alecsandri a dat forma clasica pastelului, Costache Negruzzi a desavarsit nuvela istorica, iar Alecu Russo a dat viata poemului in proza. Mihai Eminescu a slefuit ca nimeni altul elegia erotica si filosofica, poeziile cu forma fixa. Ion Creanga este creatorul romanului prunciei la sat si al basmului cult, Ioan Slavici al nuvelei psihologice realiste. In secolul XX Mihail Sadoveanu va da stralucire romanului istoric, iar Liviu Rebreanu, Camil Petrescu si Hortenzia Papadat Bengescu au modernizat proza romana. Dar dintre toti fauritorii de limba, poetii sunt cei mai laboriosi, mai constienti, mai intuitivi creatori care o slujesc pe Alteta Sa, Regina noastra, Limba tuturor romanilor. De la George Bacovia, Ion Barbu, Lucian Blaga si Tudor Arghezi si pana la Nichita Stanescu, Ana Blandiana  si Marin Sorescu, trecand prin plamada baladesca a elegiilor lui Radu Stanca, limba romana s-a primenit mereu, intr-un exercitiu binecuvantat. De ce un asemenea epitet ? Pentru ca fara limba nu am avea identitate. Poetii au inteles cel mai exact acest adevar. Ei pot face reforme, pot revolutiona limba. Mihai Eminescu vedea in limba “izvorul mai curat ca lamura” al creatiei populare. Tot el apostrofa cu amaraciune si revolta pe stricatorii de limba cand in satira din Scrisoarea III rostea un adevarat cap de acuzare in cuvintele: “Prea v-ati batut joc de limba, de strabuni, de obicei/ Ca sa nu se-arate-odata ce sunteti - niste misei!”Asadar, limba poate fi batjocorita, stricata, mutilata, parcurgand drumul “de la paradis la infern”. Limba romana in secole de ocupatie otomana, cea latinizata din teoretizarile ardelenilor, mai recent limbajul de lemn al comunismului, denuntat de Virgil Ierunca in Antologia rusinii ca „o crima impotriva culturii si spiritualitatii romanesti” sunt doar cateva exemple edificatoare.  Uneori Limba se incorseteaza, strunindu-si gramatica. Alteori devine permisiva ca in epoca globalizarii, cand ea primeste navala anglicismelor, ce intrece orice alt val anterior, datorita tehnicii celei mai avansate de propagare.
  Limba romana este raspandita astazi cat lumea, iar comunicarea cu tara se face mai usor ca oricand. Mass-media contribuie la uniformizare si fundamentare, dar nu poate sterge particularitatile regionale ale vorbitorilor ei. Consider ca nu exista un mod mai simplu si mai eficient de a-ti mentine identitatea nationala, traind oriunde in lume, decat vorbind cu ai tai limba romana, care sa fie nelipsita in familie si in comunitate. Mircea Eliade afirma ca a citi pe Eminescu cand esti emigrant, inseamna sa simti ca te-ai intors acasa. Nu este deloc intamplatoare marturisirea scriitorului-savant de la Chicago ca singura limba in care visa si spunea te iubesc era limba romana. Poetii ii simt materialitatea atunci cand afirma in termeni superlativi ca limba este “patria mea” ( N.Stanescu), e „ sangele meu” (Nina Cassian), e „o comoara”, e „foc ce arde”, este „limba sfanta” (Alexei Mateevici) care merita preacinstirea noastra. Da, oricat de departe am fi de tara, sa ne cinstim marii poeti, sa ne intelegem  adevarata istorie. Cum? Citind romaneste. Astfel o slavim pe Ea, pe Alteta Sa Regala, Limba Romana.

II. ZIUA LIMBII ROMANE LA MONTREAL

  Sincronizata cu manifestarile din Romania si de la Chisinau din 31 august 2013, Ziua Limbii Romane de la Montréal, metropola canadiana in care vietuiesc peste 50.000 de romani si vreo 7000 de basarabeni, decisi sa spulbere in plan cultural granita Prutului, a fost sustinuta de Institutul Cultural Roman din New York. Ea a fost rodul colaborarii Asociatiei Scriitorilor de Limba Romana din Québec cu Asociatia Culturala Romana si cu Comunitatea Moldovenilor din Québec. Neasteptat de numeroase mi s-au parut asociatiile scriitoricesti ale romanilor din Québec daca plecam de la preludiul manifestarii facut de Clubul epigramistilor “ Pastorel Teodoreanu“, condus de I. Anton Datcu. Scriitorul m-a invitat in seara precedenta datei oficiale, sa marcam in premiera evenimentul. Un adevarat talent epigramistic intre membrii clubului, d-l Mike Farkas, a fost premiat. Imposibil de onorat a fost, in schimb, invitatia presedintelui Asociatiei Canadiene a Scriitorilor Romani Alex Cetateanu, care a organizat concomitent un moment festiv in Piata Romaniei din Montréal, unde aveam sa ajung abia la ceas de seara ca sa salutam statuia lui Mihai Eminescu.
   La Côte-des-Neiges 6767 organizarea Zilei Limbii Romane s-a facut cu real profesionalism, caci Ala Mindicanu, presedinta Comunitatii Moldovenilor din Québec, a realizat din timp afise trimise pretutindeni, a invitat autoritatile Primariei orasului. Erau prezenti reporteri de la cateva posturi de Televiziune care nu s-au dezlipit de la bun inceput pana la final de sarbatoare de sala frumos aranjata. Cateva fetite purtau chiar costume nationale. Asadar, cand am intrat in Sala Mare a Centrului Sociocomunitar din 6767 Côte-des-Neiges rasunau melodii care au insotit lupta de eliberare nationala din Basarabia: Suveranitate, Libertate, Rasai, Limba noastra cea romana, compuse pe versuri de Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi, Ion Vatamanu, in interpretarea lui Ion si Doina Aldea-Teodorovici etc. Evenimentul s-a deschis prin intonarea de catre cei peste 250 de participanti a Imnului de Stat al Romaniei, Desteapta-te, Romane, si a celui al Republicii Moldova, Limba noastra. Dintre oaspetii de onoare mentionez pe Mugurel Stanescu, consul al Romaniei la Montréal, reprezentanti ai Ambasadei Republicii Moldova in Canada, pe actorul Constantin Chiriac, directorul Teatrului National “Radu Stanca” din Sibiu, sosit la Montréal gratie sprijinului Institutului Cultural Roman din New-York. Erau prezente volubila Mary Deros, membra a executivului municipal, responsabila cu comunitatile culturale la primaria Montréal, distinsa Helen Fotopulos, consilier la primaria Côte-des-Neiges, scriitorii Anca Sirghie din Sibiu, montrealezii Dan Ghitescu, Adrian Erbiceanu, Ionela Manolescu, Eugen Enea Caraghiaur, Livia Nemteanu, Miruna si Vicky Tarcau, Ortansa Tudor, Ileana Anghel-Mester, precum si lideri ai unor asociatii romanesti: Dumitru Rachitan, presedintele Asociatiei Culturale Romane din Hamilton, insotit de o intreaga echipa, dr. Paul Dancescu, presedintele Asociatiei Culturale Romane, Petru Cotnareanu, presedintele Asociatiei Romane din Canada, Livia Nemteanu, presedinta Cenaclului „Mihai Eminescu”, Alina Nichita, presedinta Academiei Educative pentru Copiii Romani, Ioan Oprut, presedintele scolii Sportive Jotaikido. De la Mary Deros am aflat -si nu mi-a scapat expresia ei de satisfactie- ca in Montreal convietuiesc 200 comunitati nationale si ca activitatea culturala a romanilor este intr-o semnificativa crestere.
Va urma

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page