Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Cardinalul Angelo Amato: Beatificarea lui Vladimir Ghika - un semn profetic de reconciliere si pace


Trimisul Papei Francisc la ceremonia de beatificare a Monseniorului Vladimir Ghika, cardinalul Angelo Amato, prefectul Congregatiei pentru Cauzele Sfintilor, a calificat, sambata, evenimentul de la Bucuresti drept "un semn profetic de reconciliere si pace". "Beatificarea de astazi reprezinta un semn profetic de reconciliere si pace, ca amintire a unui timp care nu trebuie sa se repete si ca angajare a unui viitor de speranta, de comuniune frateasca. De astazi Biserica ingaduie cultul public liturgic fata de Fericitul Vladimir Ghika. Sa cerem mijlocirea lui pentru nobila natiune romana, pentru ca aceasta sa poata trai mai departe in pace, in fratietate si in prosperitate", a incheiat Angelo Amato, prefectul Congregatiei pentru Cauzele Sfintilor, in predica rostita, la Romexpo.
Cardinalul a elogiat figura de exceptie a martirului Vladimir Ghika, nepot al ultimului domn al Moldovei, convertit la cauza catolica, care se inscrie in lista celor care s-au jertfit, in trecut sau in prezent, pentru libertate, ramanand "bobul bun" care rodeste in pamantul credintei.
Inaltul emisar pontifical a amintit persecutiile si prigoana atee la care au fost supusi atat preoti si episcopi catolici, dar si frati ortodocsi, care s-au opus cu curaj prigoanei comuniste.
Amato a evidentiat "demnitatea lui Vladimir Ghika, iertarea prigonitorilor si sustinere celor intemnitati cu el", caznele la care a fost supus acest preot zelos si sfant - batai crunte si spanzurari simulate care au dus la pierderea partiala a vazului si a auzului - "ecumenismul intemeiat pe Apostolatul Iubirii" al celui care visa la unirea Bisericilor Crestine, a Apusului si a Rasaritului, implicarea concreta in slujirea refugiatilor, a ranitilor de razboi.
Arhiepiscopul Mitropolit de Bucuresti a adresat la finalul manifestarii recunostinta sa bunului Dumnezeu si Papei Francisc pentru ca l-au ridicat la fericirea altarelor pe Monseniorul Vladimir Ghika, dar si Cardinalului Amato si celor peste 30 de membrii ai familiei Ghika, ca si tuturor acelora care au sustinut procesul de beatificare, preoti sau episcopi din Romania sau de peste hotare, fostilor presedinti ai Romaniei, Ion Iliescu si Emil Constantinescu, prezenti la eveniment, credinciosilor. "Fericitul Vladimir ramane ca o stea aprinsa pe cerul lumii si al Romaniei", a spus Robu, indemnand la rugaciune adresata Fericitului Vladimir Ghika.
Monseniorul Vladimir Ghika (1873 - 1954), preot romano-catolic si principe roman, a fost beatificat, fiind declarat Fericit, sambata, la Bucuresti, in cadrul unei Sfinte Liturghii solemne, prezidata de trimisul Papei Francisc, cardinalul Angelo Amato, prefectul Congregatiei pentru Cauzele Sfintilor.
Potrivit ritualului de beatificare, dupa ce Arhiepiscopul Mitropolit de Bucuresti a adresat trimisului Suveranului Pontif cererea de a-l inscrie printre Fericiti pe Venerabilul Slujitor al lui Dumnezeu Vladimir Ghika si prezentarea biografiei acestuia, cardinalul Angelo Amato a dat citire, in limba latina, Scrisorii Apostolice a Sfantului Parinte.
Scrisoarea a fost citita apoi in limba romana: "Implinind rugamintea Fratelui Meu Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit de Bucuresti precum si a multor alti frati in Episcopat si a numerosi credinciosi, ascultand parerea Congregatiei pentru Cauzele Sfintilor, noi, Autoritatea Noastra Apostolica, ingaduim ca Venerabilul Slujitor al lui Dumnezeu Vladimir Ghika, preot Diecezan si martir, pastor ravnic si martor staruitor al iubirii Dumnezeiesti, aparator neinfricat al credintei catolice, precum si al Comuniunii cu Biserica Romana, sa fie chemat de acum inainte cu numele de Fericit, iar sarbatoarea lui sa poata fi celebrata, in fiecare an, in locurile si modalitatile stabilite de Dreptul Canonic, in ziua a 16-a a lunii mai, zi in care el s-a nascut pentru cer. In numele tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh Amin!''.
Cardinalul Angelo Amato, Prefectul Congregatiei pentru Cauzele Sfintilor a tamaiat si a venerat relicva. A fost intonat imnul Fericitului Vladimir Ghika, iar Arhiepiscopul Mitropolit de Bucuresti, Ioan Robu, i-a cerut Cardinalului Amato sa transmita Sfantului Parinte Papa Francisc multumirea pentru darul facut credinciosilor din Romania, prin ridicarea la cinstea altarelor a Fericitului Vladimir Ghika, preot martir. A fost citita rugaciunea zilei.
Peste 200 de preoti si 20 de episcopi au concelebrat la Sfanta Liturghie solemna de beatificare a monseniorului Vladimir Ghika (1873 - 1954), care s-a desfasurat la Romexpo. Altarul pregatit special la Romexpo, a avut in centru o cruce inalta, visinie, de peste 10 metri, asezata pe un fundal alb-galben, amintind de culorile steagului Papal. La eveniment au participat peste 8.000 de credinciosi, episcopi, clerici, arhiepiscopul de Paris, Andre Vingt-Trois, Varlaam Ploiesteanul, episcop vicar patriarhal, reprezentantul Bisericii Ortodoxe Romana. Totodata, au fost prezenti reprezentanti ai cultelor religioase din Romania, membri ai Corpului diplomatic acreditat la Bucuresti, reprezentanti ai clasei politice si ai societatii civile.
In dupa-amiaza zilei de sambata, la Biserica vicariala greco-catolica Sf. Vasile cel Mare, se va celebra o slujba in cinstea noului Fericit Vladimir Ghika, cu acatistul si sfintirea cu Sfantul Mir a icoanei Fericitului.
Duminica, 1 septembrie, in Catedrala Sfantul Iosif, va fi celebrata, din nou, Sfanta Liturghie solemna, de multumire, cu venerarea icoanei si a moastelor Fericitului. De asemenea, o biserica dedicata lui Vladimir Ghika va fi construita in Bucuresti, preluand o parte din credinciosii actualei parohii "Sfanta Tereza" din sectorul 4, care va adaposti relicvele Fericitului.
Martiriul pentru credinta al lui Vladimir Ghika a fost recunoscut de Papa Francisc la 27 martie. Monseniorul Vladimir Ghika este al treilea martir catolic din Romania, din perioada prigoanei comuniste, declarat Fericit de catre Biserica Catolica, dupa Szilard Ignac Bogdanffy (2010), episcop romano-catolic auxiliar de Satu Mare si Oradea, mort in 1949 in inchisoarea din Aiud, si Janos Scheffler (2011), episcop romano-catolic de Satu Mare, mort in 1952 in inchisoarea din Jilava. AGERPRES(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Cristina Tatu

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page