Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

ACUZ!



Avizul dat de Guvernul Ponta pentru proiectul de lege privind exploatarea aurului si argintului de la Rosia Montana a adunat, duminica, in Piata Universitatii din Capitala, peste 3.000 de protestari. Manifestantii, cu pancarte si mesaje adresate intregului spectru politic – „USL/ PDL - aceeasi mizerie”, „Jos Basescu!”, „Ponta, nu uita, tara te va blestema!”, „Coabitare pentru cianurizare”, „Ati luat spaga barosana pentru Rosia Montana”, „Uniti, salvam Rosia Montana” - cantand Imnul national „Desteapta-te, romane!”, au strigat: „Unde e presa?”, dar si „Presa romana, plina de minciuna!”. De ce? Fiindca – au explicat tot ei: „Firma canadiana cheltuieste foarte multi bani pentru reclame in presa si, cand acele reclame apar, criticile dispar subit”. Asa este. Ca de obicei, adevarul se afla la mijlocul drumului!
        In jur de 1.000 de protestatari se aflau inca in Piata Universitatii, duminica, dupa miezul noptii, instalati in corturi, continuand sa scandeze impotriva politicienilor si a canadienilor de la Gold Corporation: „Iesim in strada ca in '90. Suntem oameni inteligenti, nu disperati”.
        Proteste similare au avut loc in 20 de orase din Romania, (Bistrita, Cluj-Napoca, Ploiesti, Satu Mare, Alba Iulia – unde militantii ecologisti au declarat ziua de 1 septembrie 2013 „Zi de lupta impotriva cianurii si fracturarii!”), inclusiv la Rosia Montana, dar si la Paris, Londra, Roma, Madrid, Bruxelles, Berlin si Washington.. Mai mult, pe contul de Facebook dedicat miscarii impotriva exploatarii miniere de la Rosia Montana au fost postate fotografii din Anglia (la Galeria Nationala din Londra) sau Franta (Avignon), reflectand revolta romanilor din diaspora. Nemultumiti sunt si vecinii unguri, pe buna dreptate de data aceasta. „Micul partid de Opozitie din Ungaria, LMP, a organizat o demonstratie in fata Ambasadei Romaniei din Budapesta, duminica, pentru a protesta impotriva activarii planificate a unei mine de aur la Rosia Montana  - Verespatak - in vestul Romaniei.” In timpul protestului, Katalin Csiba, deputat al LMP, a declarat ca mina, care ar urma sa foloseasca o tehnologie contestata, de spalare cu cianura, ar ameninta serios fauna din bazinul raului Tisa, in timp ce populatia locala ar putea fi fortata sa-si paraseasca meleagurile natale: „Patru munti si trei sate, cu 2.000 de locuitori, vor disparea”, a spus deputata, avertizand ca  deseurile lichide cu continut de cianuri de la mina ar umple un rezervor de 360 de hectare si, la fel ca Tisa, nu vor fi oprite de granita Ungariei: „Nu vrem sa vedem din nou pesti morti in raul poluat cu cianura”. In anul 2000, o deversare de cianuri de la o alta mina de aur, nu departe de frontiera, „a distrus aproape toata fauna salbatica din sectorul ungar al raului Tisa”, aminteste MTI.
       Despre blestemul aurului de la Rosia Montana - caci este un blestem! – am scris si scriu de ani de zile, atat in presa, cat si in cateva dintre cartile mele. Problema de fond nu numai ca nu s-a rezolvat, ci s-a si acutizat in timp, fiind la mijloc, evident, ...„munti de aur” si, mai ales, de metale neferoase, inimaginabil de scumpe!
       In articolul meu „Rosia Montana trebuie inclusa in patrimoniul UNESCO”, preluat si in recentul volum de publicistica „Timpul iubirilor”, precizam: „Nu demult, am primit aceasta scrisoare: «(...) V-ati intrebat de ce, in ultima vreme, apar la TV «reclame» despre Rosia Montana in care vorbesc tot felul de oameni necajiti din zona, care acuza autoritatile sau pe mai stiu eu cine ca nu dau «verde» la inceperea exploatarii? Proiect care se pare a fi foarte pagubos pentru statul roman, din motive de care stim noi. (...) Politicienii de astazi vor sa dea unei firme canadiano-romane cu actionariat american, zacamintele de metale rare si pretioase de la Rosia Montana in schimbul locurilor de munca (praf aruncat in ochi). Participatia Romaniei in aceasta firma este de doar 20% si risca sa ajunga la 0,6%,  in urma ultimei majorari de capital, la care actionarul roman nu a putut participa. Statul roman urmeaza sa suporte cheltuielile de intretinere a barajului si a sistemelor de captare, monitorizarea emisiilor de acid cianhidric, pompare si tratare a apei pe o perioada nedeterminata, estimate la 12 milioane de euro anual. (...)  Statul roman ar primi 4% redevente pentru aur si argint. Presa vorbeste despre majorarea acestui procent la 6% prezentata ca o negociere reusita, fara sa se spuna ca, in tari ca Africa de Sud, redeventele pentru metale pretioase sunt de minimum 20%.
      In cele 200 de milioane de tone de minereu care se doresc a fi procesate cu cianuri la Rosia Montana, se estimeaza a fi 1,5 grame de aur pe tona de minereu si 11, 7 grame de argint pe tona. Daca nu vi se pare o exploatare rentabila, aveti dreptate!
Motivatia pentru acest proiect sta in metalele rare care insotesc zacamintele de aur: vanadiu – 2.500 grame pe tona, arseniu - 5000 grame pe tona,  titan – 1.000 grame pe tona,  molibden - 10 grame pe tona, nichel - 30 de grame pe tona, crom - 50 grame pe tona, cobalt - 30 grame pe tona, galiu - 300 grame pe tona, germaniu - 20 grame pe tona, wolfram etc.
Daca punem aceste resurse in context mondial, epuizarea resurselor de energie si nevoia dezvoltarii energiilor regenerabile, a panourilor fotovoltaice si a turbinelor eoliene, descoperim ca prima criza cu care se va confrunta lumea nu va fi cea petroliera, ci a metalelor neferoase. Galiu, spre exemplu, care se gaseste la Rosia Montana in cantitati de 300 de ori mai mari decat aurul, este folosit in fabricarea panourilor fotovoltaice, iar pretul actual este de 900 de dolari/kg. Utilizarea lui va creste pe masura ce tehnologiile vor fi perfectionate si rentabilitatea energiei solare va creste cu scumpirea petrolului.  
26% din resursele de cupru extractabil din scoarta Pamantului s-au pierdut deja in gropi de gunoi. Inchiderea minei de cupru de la Rosia Poieni, pentru a se face loc RMGC,  a dus la disponibilizarea a sute de muncitori, de care oficialii Gold Corporation nu isi aduc aminte cand fac calculele locurilor de munca. Din anumite informatii, in contractul de concesiune secretizat se spune ca orice metal in plus recuperat intra in beneficiul celui care exploateaza zacamantul. Falsa desecretizare trambitata de Traian Basescu nu a facut lumina asupra acestui aspect.
       Turcia, Cehia, Grecia, Costa Rica, Germania, Argentina, Filipine au interzis mineritul cu cianuri (de ce guvernantii nostri permit?!) (...)
Aduceti-va aminte de accidentul de la Baia Mare, de acum 10 ani! Ungaria l-a considerat cea mai mare catastrofa dupa Cernobil. Statul roman are de platit circa 200 de milioane de dolari despagubiri. (!!!)
     La Rosia Montana ar urma sa se foloseasca aproximativ 1.561.000 tone substante periculoase, dintre care 84.000 tone de cianura in cea mai mare cariera cu crater deschis din Europa, si cel mai mare baraj, inalt de 185 m. Ganditi-va la efectele pe care un posibil accident le-ar avea asupra Deltei Dunarii, un ultim bastion european pentru protejarea biodiversitatii!
     Rosia Montana este unul dintre siturile cele mai bogate in resurse de patrimoniu cultural ale Romaniei, cuprinzand, intr-un teritoriu intins pe circa 650 de hectare, 50 de monumente istorice clasate, dintre care 7 desemnate ca monumente de valoare nationala si universala. De asemenea, patrimoniul cultural de la Rosia Montana este recunoscut si prin Planul de Amenajare a Teritoriului National. Acest statut juridic de protectie plaseaza Rosia Montana inaintea multor orase, prin numarul si valoarea monumentelor istorice, si pe primul loc intre asezarile rurale ale Romaniei. Conform legii, protejarea si punerea in valoare a acestor valori instituite reprezinta lucrari de utilitate publica, de interes national.
Academia Romana, Casa Regala, ICOMOS (Comitetul International al Monumentelor si Siturilor), ca organizatie expert a UNESCO, Ad Astra, Alburnus Maior, ONG-uri din Romania si internationale, numerosi experti, institutii, studenti si cercetatori romani din strainatate (RSSA, LSRS) recomanda si sustin includerea Rosiei Montane in Patrimoniul UNESCO.
      Constatam ca rusinea de a fi roman si lipsa de reactie a romanilor in fata nedreptatilor a fost indusa de aceleasi televiziuni care astazi sunt complice la cel mai mare jaf din istoria poporului roman.
     Va aflati printre putinii care au rezistat campaniei de dezinformare in care au fost angajate televiziunile, de aceea  va solicitam implicarea nu doar ca simplu semnatar, ci si ca militant, sa faceti cunoscut adevarul despre proiectul minier de la Rosia Montana.»
     Ma conformez rugamintii autorilor scrisorii, inclusiv in calitate de semnatar al protestelor mentionate. De altfel, in articolul „Rosia Montana – Sa dam cartile pe fata!”, publicat inca in august 2011, preluat si postat pe internet si de alti colegi interesati de fenomen, printre altele, precizam urmatoarele: „Strainii cauta aur in Romania pe baza hartilor geologice ale lui Ceausescu. Nicio noutate! Cum nicio noutate nu constituie faptul ca, din 2005, Romania nu mai scoate niciun gram de aur din minele sale. Motivul oficial: zacamintele ar fi «epuizate». Cu toate acestea, opt firme straine au primit licente de exploatare in zonele «epuizate», zone in care firmele straine «au gasit» metale pretioase, consultand hartile geologice realizate pe vremea lui Ceausescu. Inca o data se dovedeste ca «dosarul Rosia Montana» este doar varful aisbergului. (...)
     Daca vechile firme romanesti care se ocupau de metalul pretios au disparut, in locul lor au venit, in mod ciudat, opt companii straine, care au cerut in concesiune parcele pentru prospectiunea si exploatarea zacamintelor de aur, tocmai de unde acestea «se terminasera». Cum «nu stie barbatul ce stie tot satul», potrivit declaratiilor facute de reprezentantii firmei Gabriel Resources, la Rosia Montana s-a gasit un zacamant de aur in valoare de 11 miliarde de dolari, adica aproximativ 250 de tone de metal pretios.
De asemenea, firma Carpatian Gold (aceeasi Marie, cu alta palarie!) a gasit, la Mina Barza, in Muntii Zarandului, inchisa pentru ca «nu mai era rentabila», un zacamant de aur in valoare de 12 miliarde de dolari! Recent, stefan Marincea, presedintele Institutului Geologic Roman, avea sa declare ca in tara noastra mai sunt zacaminte in valoare de cel putin 54 de miliarde de dolari. «Intamplator» o fi si faptul ca toate firmele straine au mers la «punct ochit – punct lovit», adica au obtinut licente de prospectiuni si exploatare exact pe zonele cele mai bogate…? Cum se explica? «Firmele straine nu au descoperit nimic, datele apartin scolii de geologie din Romania. Am fost directorul Institutului de Proiectari Miniere si am realizat mine de aur in Apuseni. Scoteam si productii de 40 de kilograme de aur pe tona de minereu, ceea ce este foarte mult. Pot sa spun ca inca este mult aur in subteran, dar nu stiu de ce nu-l exploateaza direct statul. Pe vremea mea, informatiile aveau caracter secret, dar acum le are toata lumea. Firmele straine «au gasit» metale pretioase in Romania consultand hartile geologice realizate pe vremea lui Ceausescu. Acum, statul, prin reprezentantii sai, a stiut perfect ce da in concesie», spune dr. ing. Neagu.”
„In ultimii 10 ani, numerosi specialisti si organizatii care activeaza in domeniul protectiei patrimoniului, din Romania si din strainatate, au atras atentia Ministerului Culturii, in repetate randuri in legatura cu situl Rosia Montana, sit de valoare exceptionala aflat sub imensa amenintare a distrugerii ireversibile.
Solicitarea de includere a sitului Rosia Montana in Lista Patrimoniului Mondial  (cerere si nota de fundamentare) a fost transmisa de catre Asociatia ARA – Arhitectura. Restaurare. Arheologie - inca din anul 2009 (!!!). Deoarece institutia nu a comunicat niciun raspuns, cererea a fost retrimisa in 2010. In noiembrie 2010, Pro Patrimonio, ICOMOS si Academia Romana au inaintat Ministerului Culturii o declaratie comuna prin care se solicita „sa se asigure intarirea protectiei legale a sitului Rosia Montana prin promovarea sa in Lista Patrimoniului Mondial”.
         In noiembrie 2011, specialistii reuniti la a 17-a Adunare Generala a ICOMOS au adoptat o noua rezolutie, prin care invitau «autoritatile romane responsabile de gestionarea, protectia si conservarea patrimoniului sa isi intareasca angajamentul lor fata de aceasta raspundere...».
Desi includerea Rosiei Montane pe Lista Tentativa a Romaniei pentru includerea in Patrimoniul Universal UNESCO este un demers care trebuie sa fie prioritar pentru orice autoritate insarcinata cu protectia patrimoniului, si cu atat mai mult a Ministerului Culturii si Patrimoniului National, initiativa este, in acest moment, blocata pe masa ministrului Culturii.”
    „Nu ma tem de ministrul Culturii – spunea regretatul scriitor Fanus Neagu -, ci de cultura ministrului”.
Sa fie, oare, aceasta, singura motivatie a temporizarii salvarii Rosiei Montane? Ma indoiesc. Lipsa culturii cuiva de la carma unui minister se poate rezolva prin inlocuirea acelei persoane. Rapacitatea, coruptia  si vanzarea de tara - doar prin demiterea si chemarea in fata instantei a celor vinovati. Desigur, cu conditia ca Justitia romana sa isi faca treaba!
Cer prea mult?
ACUZ!

MARIANA CRISTESCU
Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page