Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

O LEGE ROMÂNEASCA „FRUMOASA CA O DUMINICA”





      „Limba noastra-i limba sfanta...”. In cea de-a doua jumatate a anului 2011, in ideea de a-i sprijini pe romanii din afara granitelor sa-si pastreze cultura si identitatea nationala, senatorul Viorel Badea initia, impreuna cu 200 de parlamentari romani din toate grupurile politice, Proiectul de lege privind proclamarea zilei de 31 august drept „Ziua limbii romane”.
        Cu toate ca, din 2006, neoficial, in ziua de 31 august, era organizat, anual, la Bucuresti, pe treptele Teatrului National din Bucuresti, „Concertul limbii romane”, eveniment menit sa promoveze libertatea de a vorbi limba romana, Proiectul de lege a fost adoptat abia in februarie 2013 si prevede ca „Ziua Limbii Romane sa fie marcata de autoritati si institutiile publice, inclusiv reprezentante diplomatice si institute culturale ale Romaniei, precum si de institutii romanesti din strainatate, prin organizarea unor programe si manifestari cultural-educative, cu caracter evocator sau stiintific, consacrate limbii romane. De asemenea, Societatea Romana de Radiodifuziune si Televiziunea Romana pot include in programele lor emisiuni culturale ori aspecte de la manifestarile dedicate acestei sarbatori”.
De fapt, in Republica Moldova, inca din 1990, Ziua Limbii Romane este sarbatorita pe 31 august, sub titlul generic „Limba Noastra”.         „Povestea”, insa,  e mult mai veche.
       „In contextul miscarii de renastere nationala de la sfarsitul anilor '80 din Republica Socialista Sivietica Moldoveneasca” - Republica Moldova „independenta” de azi, Basarabia noastra dintotdeauna -, la Chisinau are loc Marea Adunare Nationala de la 27 august 1989, la care participa aproximativ 750.000 de oameni (circa 1/6 din populatia de atunci a Republicii), si in cadrul careia sunt cerute declararea limbii romane ca limba de stat in RSSM, precum si trecerea la grafia latina. Sub acest impuls, peste doua zile, pe 29 august 1989 se deschid lucrarile celei de-a XIII sesiuni a Sovietului Suprem din RSSM, care dureaza pana pe 1 septembrie. In urma unor intense dezbateri avute cu oponentii, deputatii romanofoni reusesc sa impuna limba romana ca limba de stat si adoptarea alfabetului latin. Discutiile cele mai aprinse din Sovietul Suprem au loc pe 31 august, cand se voteaza si cea mai mare parte a legislatiei privitoare la limba de stat si alfabet. Ulterior, ziua de 31 august este declarata sarbatoare nationala in Republica Moldova.

         Sarbatoarea a inceput sa fie celebrata in 1990 (la un an de la evenimentul istoric), sub numele de «Limba noastra cea romana» sau «Ziua limbii romane». In 1994, guvernul agrarian, a decis schimbarea denumirii initiale in «Limba noastra», modificare determinata de prevederile art.13 din Constitutia Moldovei. In 2004 Parlamentul a decis comasarea sarbatorii cu Ziua Independentei, comasare care nu a mai avut loc, dar Ziua Independentei a primit un nou nume – Ziua Republicii. De la venirea administratiei liberale in fruntea municipiului Chisinau, sarbatoarea si-a recapatat numele de «Limba noastra cea romana», cel putin in capitala republicii.”
 Ne reamintim ca „Limba noastra” este o poezie scrisa de Alexei Mateevici (1888-1917), de la a carui nastere, in aceasta primavara, s-au implinit 125 de ani.
       Alexei Mateevici (n. 27 martie 1888, Cainari - d. 24 august 1917, Chisinau) este unul din cei mai reprezentativi scriitori romani nascuti in Basarabia. Este primul copil al preotului Mihail Mateevici, originar de prin partile Sorocii, casatorit cu Nadejda (1863-1930), fiica protopopului Ioan Neaga din Causani. A facut clasele primare in satul Zaim, scoala parohiala si Seminarul de Teologie din Chisinau, 1902-1910. „In urmatorii patru ani a studiat la Kiev, la Academia Teologica, dupa care a fost numit profesor de greaca si latina, devenind si membru al Societatii Bisericesti de Istorie si Arheologie. Incepand cu anul 1910, Alexei Mateevici a publicat poezii, nuvele, articole in presa vremii, debutand cu o proza tradusa din Cehov si cu schita «Toamna», inspirata din viata basarabeana, in gazeta «Basarabia». Colaborarile cu presa scrisa au continuat in «Viata Basarabiei», «Luminatorul», «Cuvant moldovenesc» s.a., in care a publicat versuri originale si traduceri din Tolstoi, Nadson, Derjavin, Lermontov, Puskin, studii de etnografie si folclor, de istorie, filozofie si de teologie.
„La 17 iulie 1917 scrie poezia «Limba noastra», poate cea mai frumoasa oda inchinata limbii romane.”
La nici 30 de ani impliniti, in ziua de 26 august 1917, cade rapus de febra tifoida, in timp ce se afla pe frontul de la Marasesti, in Primul Razboi Mondial, ca preot militar. La 13 august (stil vechi), se stinge din viata la spitalul nr.1 din Chisinau si este inmormantat in Cimitirul central de pe strada Armeneasca. In anul 1934 la mormantul sau a fost ridicat un bust realizat de sculptorul Alexandru Plamadeala.
Ca poet ramane memorabil prin poezia „Limba noastra” scrisa cu prilejul inaugurarii cursurilor pentru invatatori in iunie 1917, cu numai doua luni inainte de moartea sa prematura. Opera sa poetica cuprinde doar patruzeci si trei de titluri. „Un poet basarabean din Bugeac (Alexei Mateevici – n.n.), care ar fi fost un mare poet daca traia”, scrie George Calinescu, in „Istoria Literaturii romane”.
Din anul 1994, o partea poeziei „Limba noastra” a fost aleasa ca Imn national al Republicii Moldova, dupa ce, inainte de stabilirea acestui imn, Republica Moldova a avut, pentru cativa ani, acelasi imn de stat ca si Romania: „Desteapta-te, romane!”. Poezia originala continea 12 strofe a cate 4 versuri fiecare. Pentru Imn, aceste au fost reorganizate in doar 5 strofe: „Limba noastra-i o comoara/ In adancuri infundata/ Un sirag de piatra rara/ Pe mosie revarsata.// Limba noastra-i foc, ce arde/ Intr-un neam, ce fara veste/ S-a trezit din somn de moarte,/ Ca viteazul din poveste.// Limba noastra-i frunza verde,/ Zbuciumul din codrii vesnici,/ Nistrul lin, ce-n valuri pierde/ Ai luceferilor sfesnici.// Limba noastra-i limba sfanta,/ Limba vechilor cazanii,/ Care-o plang si care-o canta/ Pe la vatra lor taranii.// Rasari-va o comoara/ In adancuri infundata,/ Un sirag de piatra rara/ Pe mosie revarsata.”
Versurile acestui imn au fost scrise de catre Mateevici la Congresul Scriitorilor din Basarabia, unde s-au hotarat trecerea la alfabetul latin si alte reforme importante. Mateevici a contribuit substantial la emanciparea nationala a Basarabiei. Melodia a fost compusa de Alexandru Cristea (1890-1942).
         Anual, la Chisinau, Ziua Limbii romane – „Limba noastra” este marcata cu „manifestari de inalt patriotism, de regasire a radacinilor, consemnate prin poezie, cantec si joc, prin repunerea in drepturi a vechilor traditii populare si a momentelor care le-au marcat istoria. In perioada 28 august - 27 septembrie 2013, la Casa de Cultura din Leova, ICR „Mihai Eminescu” de la Chisinau organizeaza expozitia fotografica „Sufletul satului romanesc” a artistilor oradeni Constantin Dancoglu si Gheorghe Petrila - 42 de fotografii realizate in Bihor, Maramures si Bistrita-Nasaud. *  La Palatul Culturii din orasul Hincesti va fi organizata, in perioada 30 august - 30 septembrie, Expozitia foto-document realizata de Unitatea Arhive Diplomatice a Ministerului Afacerilor Externe, cu panouri prezentand aspecte inedite din activitatea diplomatului si omului politic roman Grigore Gafencu. * Expozitia „Gavriil Banulescu-Bodoni - un ierarh ortodox promotor al romanismului”, de la Edinet, deschisa in perioada 25 august-25 septembrie, va fi itinerata la Causeni, Soroca, Balti, Leova, Hincesti si Cahul. * ICR Chisinau, in colaborare cu Muzeul National de Istorie al Romaniei, a realizat expozitia itineranta „Basarabia 1812-1947. Oameni. Locuri. Frontiere”, la Biblioteca raionala din Drochia, in data de 25 august, proiect marcand implinirea a 200 de ani de la anexarea Basarabiei, de catre Imperiul tarist,  urmarind evolutia Basarabiei in perioada 1812 (incheierea Pacii de la Bucuresti si anexarea de catre Rusia) si 1947 (incheierea Tratatului de la Paris care a consfintit statutul Moldovei dintre Prut si Nistru ca parte componenta a URSS).* Un eveniment de marca este conferinta internationala „Limba Romana - limba a integrarii europene”, desfasurata in perioada 31 august - 2 septembrie, la Academia de stiinte a Moldovei si la alte institutii de invatamant superior din Republica Moldova, la care  vor participa academicieni din Romania si Republica Moldova.* De asemenea, limba romana va fi celebrata prin doua spectacole sustinute de Ansamblul Academic National de Dansuri Populare „Joc” din Republica Moldova, pe 28 si 30 august, la Leova si Hincesti,  si prin expozitia itineranta „Alexei Mateevici - Oda limbii romane”, prezentata, intre 29 august si 7 septembrie, la Galeria de la Rond din Chisinau.
         Asadar, anul acesta, Ziua Limbii Romane, instituita prin Legea nr. 53/2013, va fi sarbatorita, in toate colturile lumii unde exista romani, cu precadere in reteaua institutelor culturale romanesti din strainatate: la Accademia di Romania, ICR Bruxelles, ICR Budapesta, ICR „Mihai Eminescu” de la Chisinau, ICR „Dimitrie Cantemir” de la Istanbul, ICR Madrid, ICR New York, ICR Paris, ICR Tel Aviv, ICR Varsovia, dar si in Liban.
Totodata, Ziua Limbii Romane va fi celebrata in comunitatile din vecinatatea Romaniei - printr-o serie de evenimente organizate de Directia Generala Romanii de Pretutindeni - in Serbia, Republica Moldova si Ucraina, informeaza icr.ro.
        Seria de evenimente dedicate Zilei Limbii Romane se va incheia pe 8 septembrie 2013, cand este programat un concert al maestrului Tudor Gheorghe la Cernauti, in sala Teatrului  „Olga Kobyljanska”. Partenerii ICR in organizarea evenimentului sunt Centrul Bucovinean Independent de Cercetari Actuale si Societatea pentru Cultura Romaneasca „Mihai Eminescu” din Cernauti.
        Intrarea la toate manifestarile culturale mentionate este libera.
 „Limba noastra-i limba sfanta”, scria Alexei Mateevici. Asa sa ramana in veci!
MARIANA CRISTESCU










Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page