Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Dureri

Duminica, 17 mai 2009, la Cernauti a avut loc Conferinta de lucru, sau asa cum au numit-o insasi participantii: „Adunarea de Suflet", de la „Societatea Mihai Eminescu", la implinirea celor 20 de ani de la infiintarea societatii. La aceasta intrunire de suflet, de profunda traire Romaneasca, au participat sefi de Administratii, de la Consiliu regional Cernauti, de la Comisia Regionala de Deputati, D-l Dorin Popescu, de la Consulatul General al Romaniei la Cernauti, ziaristi, tarani, intelectuali, toti cu inimi mari de Romani.

Dumitru Covalciuc, o adevarata enciclopedie, „Enciclopedia Bucovinei"— pe drept, numit astfel—, autor al mai multor carti, printre care „OPRISENI, UN SAT LA RASPANTIILE ISTORIEI", a rascolit inimile tuturor participantilor cu momentele grele prin care au trecut la infiintarea societatii si pe parcursul celor 20 de ani. Deasemeni s-a trecut in evidenta realizarile, precum: deschiderea de scoli romanesti, amplasarea bustului marelui poet Mihai Eminescu la Cernauti, Herta, Noua Sulita, dezvelirea placii comemorative „Ciprian Porumbescu". Toate acestea facute cu mari sacrificii si cu multa daruire din partea romanilor Bucovineni, din pacate parasiti de tara, de tara mama, Romania. Cu durere s-a vorbit la aceasta intalnire despre atitudinea celor de la Bucuresti, chiar despre presedintele Traian Basescu, care vorbeste despre Basarabia, de burse pentru studienti, redarea cetataniei, dar nici un cuvant despre Bucovina. Este o trista realitate. In genere clasa politica romaneasca din tara, e absenta la aceste dureri ale romanilor instrainati, fara voia lor.

Romanii din Dulcea Bucovina m-au impresionat pana la lacrimi spunandu-mi: „Pe noi ne doare indiferenta celor ce conduc la Bucuresi, ca nu-si mai aduc aminte ca mai suntem si noi cei din Bucovina, Bucovina instrainata, fara voia noastra, dar nu putem fi suparati pe mama, pe Romania, SUNTEM ROMANI !!!" Mari suflete de Romani !!!

Regretatul Mare Poet GRIGORE VIERU, de fiecare data cand era jignit de anumiti „romani" din tara, spunea: „Eu nu sunt suparat pe tara, sunt suparat pe acesti ticalosi".

Din marturisirile Romanilor, din Dulcea Bucovina.

A consemnat,

Constantin Chirila

Iasi—18 mai—2009

 

 

IMNUL OPRISENILOR

De Pintilei Belitchi—Agriculese

Aicea am vazut candva

Intaia raza de lumina

Si mama seara ne canta

La capatai o doina lina.

Aicea graiul romanesc

Rasuna dulce-n orice casa,

Aici ni-i cuibul stramosesc

Si vatra noastra taraneasca.

Aici pantirii inarmati

Stateau de paza-n Drumul Mare

Si Opris cu ai sai ostasi

Pornea de-aicea spre hotare.

Aici e satul Opriseni

Cu Lanul, Rediul, si Dumbrava,

Iar renumitii lui sateni

Ii canta numele si slava.

 

 

TRENUL MORTII

In memoria

celor deportati

Trenul ce gonea spre rasarit,

Incarcat cu tragice destine,

Nu era un tren obisnuit,

El gonea pe oase, nu pe sine.

El scotea afara fum de pipa,

Bocete scotea sirena lui

Si pareac-o strasnica aripa

Il mana in lumea nimanui.

Trenul ce gonea ca un blestem

Prin hatisuri de strainatate,

Depanand in goana-al vietii ghem,

Sa ajunga pan' la gara "Moarte"

El si acuma vine uneori,

Rataceste-n vis ca o naluca

Si taranii nostri pe la zori

Dorm si-n vis se tot gatesc de duca.

Trenul ce gonea spre rasarit,

Incarcat cu tragice destine,

N-a ramas in timp inpotmolit,

El a fost asta-noapte dupa mine...

Vasile Bacu

22 august 1993

 

Vineri, 22 Mai: 7:30 – 9:00 pm - Preotul slavei

Sambata, 23 Mai: 6:30 – 8:00 pm - Calea spre tron

Duminica, 24 Mai: 7:30 – 9:00 pm - In sala tronului

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page