Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Un „drum de fier” pe plaiuri transilvane... Cluj – Razboieni



14 August 2013 – pentru cei mai multi dintre noi, o simpla data ca oricare alta din calendar.
Dar, pentru tot mai putinii pasionati ce stiu deslusi tainele captivante ale istoriei acest moment va aduce cu sine un prilej de sarbatoare si de evocare a trecutului, deoarece exact acum 140 de ani, tot intr-o zi de 14 August, orasul Cluj a incetat sa fie doar un capat de linie, transformandu-se intr-unul dintre punctele vitale ale „coloanei vertebrale a transporturilor din Transilvania” – calea  ferata magistrala Oradea – Brasov.
Prima mentiune documentara certa a proiectului acestei importante rute comerciale a aparut  in anul 1868, cand, in fata membrilor Parlamentului de la Budapesta, Contele Miko Imre – Ministrul Comunicatiilor a prezentat un amplu program de dezvoltare ce prevedea realizarea imediata a 25 de legaturi feroviare vitale pentru interesele comerciale si strategice ale Imperiului Austro-Ungar.
Cateva luni mai tarziu, la Budapesta, a luat fiinta „Societatea Cailor Ferate Ungare de Est”, ce a obtinut concesiunea pentru realizarea si administrarea liniei magistrale Oradea – Cluj – Teius – Sighisoara – Brasov, traseu ce urma sa aiba si o serie de ramificatii menite sa asigure legatura sa cu orasele Targu Mures, Alba Iulia si Sibiu.
Aproape imediat dupa creare, noua companie a demarat lucrarile de constructie a viitoarei axe de transport, al carei prim tronson – calea ferata Oradea – Cluj – a fost inaugurat in ziua de 7 Septembrie 1870, moment cand intaiul tren de pasageri a poposit in orasul de pe malurile Somesului.
Treptat, cea mai mare parte a liniei a fost data in exploatare pe segmentele: Teius – Medias (6 Mai 1872), Medias – Sighisoara (18 Iulie 1872) si Sighisoara – Brasov (1 Iunie 1873), unicul impediment ramas in calea realizarii unei legaturi directe intre marile capitale ale Europei si zona centrala a Transilvaniei fiind finalizarea lucrarilor de constructie a tronsonului cuprins intre statiile Cluj si Razboieni.
In acest punct, traseul dificil, ce urca serpuind printre coline, a facut necesara excavarea a 4 tuneluri cu o lungime cuprinsa intre 82 si 337 m, terenul deosebit de instabil si amploarea santierului facand imposibila punerea in circulatie a liniei, ce a putut fi inaugurata abia in ziua de 14 August a anului 1873.
Insa... noua legatura feroviara nu avea sa fie administrata de concesionarii sai decat pana la inceputul anului 1876, cand, in urma unor grave probleme financiare, intregul patrimoniu al „Societatii Cailor Ferate Ungare de Est” a fost rascumparat de statul Austro-Ungar.
Ulterior, linia a continuat sa fie exploatata de „Societatea Cailor Ferate Ungare de Stat” – M.A.V., pana la 1 Ianuarie 1919, cand fost preluata de „Directia Generala C.F.R.”.
Un an mai tarziu, la 21 Septembrie 1920, in baza Legii de ratificare a prevederilor Tratatului de la Trianon, calea ferata Cluj – Razboieni a devenit, in mod oficial, proprietate a statului roman.
Spre sfarsitul periodei interbelice, in contextul pregatirilor pentru iminentul conflict militar ce se prefigura, a fost luata decizia de a demara imediat lucrarile de dublare a traseului, operatiunea inceputa la 1 August 1937 fiind finalizata dupa numai un an, la 15 Octombrie 1938.
La 30 Septembrie 1940, in urma cedarilor teritoriale impuse ca urmare a urmare a celui de-Al Doilea Arbitraj de la Viena, noua frontiera romano-ungara a sectionat calea ferata Cluj – Razboieni intre statiile Tunel si Cojocna.
Deosebita importanta strategica a liniei a facut ca in toamna anului 1944 toate cele 8 tuneluri   situate pe ambele fire de circulatie ale traseului sa fie dinamitate de trupele germane si maghiare aflate in retragere, impozantele lucrari de arta fiind refacute intre anii 1945 – 1948, gratie eforturilor supraomenesti ale militarilor din cadrul Brigazii de cai ferate, aflati sub comanda Colonelului Traian Panaitescu si ale membrilor unei unitati de geniu sovietice, comandate de Colonelul Grigoriev.
Batranele locomotive cu abur ce au facut serviciu pe calea ferata Cluj – Razboieni intre anii 1873 si 1965 au lasat treptat locul tractiunii diesel, ce a inceput sa fie introdusa in depoul Cluj  odata cu sosirea noilor locomotive diesel-electrice fabricate la uzinele Electroputere – Craiova si „23 August” – Bucuresti.
Dupa 1 Octombrie 1984, concomitent cu finalizarea lucrarilor de electrificare a traseului, remorcarea garniturilor de calatori si a trenurilor de marfa a fost preluata de locomotivele electrice fabricate tot in uzina Craioveana – vehicule ce astazi sunt o prezenta zilnica pe sinele „coloanei vertebrale a transporturilor din Transilvania”.

ANDREI BERINDE

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page