Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Cine l-a influentat pe N. Ceausescu sa adauge numele dacic Napoca la denumirea Clujului?



Oare cine l-a influentat pe N. Ceausescu sa adauge numele dacic Napoca la denumirea Clujului? Prima asezare importanta a fost intemeiata de daci. Iar prima atestare documentara a unei asezari pe teritoriul de astazi al Clujului a fost facuta de geograful grec Claudius Ptolemeu, care a mentionat aici una dintre cele mai insemnate localitati din Dacia preromana, cu numele Napuca. Istoricul clujean Dumitru Protase a publicat o excelenta carte “Autohtonii in Dacia” (2000), ce aduce noi dovezi privind denumirea Napuca a asezarii de la poalele Feleacului. La scurt timp dupa cuceririle romane din 101-102 si 105-106, Napuca a fost distrusa, spre a se fonda o noua asezare urbana (civitas) Napoca, pe malul drept al raului Samus. Asezarea a fost fondata in 124 d.Hr. sub numele de Municipium Aelium Hadrianum Napoca. Nicolae Ceausescu, ascultator fata de consilieri istorici competenti si interesat sa fie perceput ca un rege dac si domnitor medieval, da Decretul 194 din 18 octombrie 1974 (Decretul 194/1974) privind atribuirea denumirii Cluj-Napoca municipiului Cluj) publicat in Buletinul Oficial 125 din 18 octombrie 1974 (B. Of. 125/1974). Prin decretul Consiliului de Stat nr. 194 din 16 octombrie 1974, semnat de Nicolae Ceausescu si publicat in Buletinul Oficial al RSR din 18 octombrie 1974, municipiului Cluj i-a fost atribuit numele Cluj-Napoca, “pentru a eterniza denumirea acestei stravechi asezari – marturie a vechimii si continuitatii poporului roman pe aceste meleaguri.” Nicolae Ceausescu a acordat totodata ordinul “Steaua Republicii Socialiste Romania” clasa I municipiului Cluj-Napoca, “dind o inalta apreciere contributiei aduse de cetatenii municipiului Cluj de-a lungul veacurilor la lupta intregului popor pentru libertate si progres social si la infaptuirea politicii partidului si statului de faurire a societatii socialiste multilateral dezvoltate in patria noastra.” Decretul a ramas in vigoare pana astazi. Alaturi de Cluj, care a primit noul botez de Cluj-Napoca si municipiului Turnu Severin i-a fost adaugata vechea denumire romana de Drobeta.
S-a pastrat in arhive discutia din cadrul conducerii PCR privind schimbarea numelui orasului Cluj, prin atribuirea denumirii Napoca, de extractie dacica din cuvantul Napuca. Dupa cum se poate observa din stenograma toti liderii PCR credeau ca numele de oras Napoca e de origine latina, dar N. Ceausescu sustine ferm originea dacica a cuvantului, considerand atribuirea numelui ca o continuare a dacilor la poalele Feleacului. Discutia lui Ceausescu cu Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Roman a avut loc in 15 octombrie 1974 si, in ziua imediat urmatoare, in Monitorul Oficial era publicat deja decretul in acest sens. Iata cum argumenta Nicolae Ceausescu aceasta modificare in cadrul discutiilor sedintei:
„Tovarasi, Clujul sarbatoreste 1850 de ani de la proclamarea sa ca municipiu. Maine (16 Octombrie) vrem sa facem acolo o festivitate si este bine, cu aceasta ocazie, sa-i adaugam si denumirea de Napoca si atunci se va numi Cluj-Napoca. Ce parere aveti?
Tov. Emil Draganescu: Este bine.
Tov. Nicolae Ceausescu: Dupa cum se stie, Napoca este o denumire daca.
Tov. Leonte Rautu: Este o denumire data de romani, de legiunile romane.
Tov. Nicolae Ceausescu: Dupa datele pe care le-am primit eu reiese ca Napoca este o denumire daca. Dupa datele date de istorici mi s-a spus ca este o denumire daca, iar romanii au pastrat-o. Deci, propunem o denumire daca si una romana.
Tov. Elena Ceausescu: Nu este mai bine sa nu legam: Cluj-Napoca? Si mie mi se pare ca este o denumire romana; sa nu fie amandoua romane.
Tov. Nicolae Ceausescu: Indiferent daca este romana, tot ii dam aceasta denumire.
Tov. Manea Manescu: Pana acum noi stiam ca Napoca este o denumire data Clujului de romani.
Tov. Nicolae Ceausescu: Asa cum Drobeta nu este romana, nici Napoca nu este romana. In timpul dacilor – asa se spune in documentul care il am eu – asezarea Napoca isi pastreaza acelasi nume si in timpul stapanirii romane si in anul 124 Napoca este declarat municipiu de catre imparatul Hadrian, si alaturi de aceasta localitate a fost un sat populat de romani care i-au dat numele latin Clusum. Asa sunt cel putin datele istoricilor; daca voi le-ati copiat bine?
Tov. Stefan Birlea: Cu siguranta.
Tov. Nicolae Ceausescu: Asa ca pastram denumirea de Cluj, care era data de romani si denumirea veche, Napoca, care este daca.
Tov. Leonte Rautu: Nu imi dau seama ce castigam dand aceasta denumire. Si Parisul inainte s-a numit Lutetia si nu i s-a dat si aceasta denumire.
Tov. Nicolae Ceausescu: Buda si Pesta nu este la fel?
Tov. Leonte Rautu: Au fost doua orase.
Tov. Nicolae Ceausescu: Oamenii o vor.
Tov. Elena Ceausescu: Mult nu castigam.
Tov. Leonte Rautu: Sa nu mai vina si altii.
Tov. Nicolae Ceausescu: Nu este o regula.
Tov. Constantin Babalau: Drobeta – de exemplu – a intrat foarte repede in vocabularul oamenilor.
Tov. Emil Draganescu: Sa fim de acord.
Tov. Nicolae Ceausescu: Deci, sa-i spunem Cluj-Napoca.
Tov. Maxim Berghianu: Au si Hotelul Napoca.
Tov. Nicolae Ceausescu: Asta reaminteste ca acum 2000 de ani acolo a existat o civilizatie si nu a fost adusa de vant.
Tov. Emil Draganescu: Are o semnificatie deosebita.
Tov. Nicolae Ceausescu: Ce spuneti, sunteti de acord?
Tov. Emil Draganescu: Este foarte bine.
Tov. Nicolae Ceausescu: Deci ramane asa:Cluj-Napoca. Sunteti de acord?
(Toti tovarasii sunt de acord SURSA: Arhivele Nationale Istorice Centrale, fond CC al PCR, sectia Cancelarie, Dosar nr. 111/1974, ff. 59 – 60).”
Dar cine l-a informat corect pe secretarul general PCR? In orice caz nu Constantin Daicoviciu care era un latinist convins si sutinea preeminenta latina in formarea si originea poporului roman. Nu intamplator Nicolae Ceausescu a decis schimbarea lui C. Daicoviciu din functia de rector al UBB, in 1968. Posibil ca istoricul Stefan Pascu, care era un apropiat al Ceausestilor, sa fi avut o contributie in acest sens. El e numit noul rector la Universitatea clujeana. Totusi, Stefan Pascu este medievist si nu specialist in istoria antica, fapt ce ne face sa credem ca nu s-a implicat in schimbarea denumirii Clujului. In epoca singurul istoric care sustinea denumirea Napoca ca fiind de origine dacica era Dumitru Protase de la Facultatea de Istorie. Dar acesta nu era in gratiile lui Nicolae Ceausescu si e greu de crezut ca ar fi avut o intalnire cu dictatorul pentru a sustine originea dacica a numelui orasului de pe Somes. Posibil ca studiile lui Dumitru Protase sa fi fost citite de istoricii protocronisti romani si chiar de Iosif Constantin Dragan care l-ar fi influentat pe dictator in acest sens. Mai mult ca sigur Iosif Constantin Dragan este nasul de botez al Clujului in 1974. La inceputul anilor 70, mai bine zis dupa Tezele din Iulie 1971, secretarul-general PCR, Nicoale Ceausescu, influentat de teoria protocronista si de curentele ideologice si istorice traco-dacice, se implica direct in modelarea isoriei nationale. In 1974, Edgar Papu publica in revista culturala Secolul XX un eseu intitulat “Protocronismul romanesc”, sustinand prioritatea cronologica romaneasca in cazul unor inovatii europene. Foloseste ca exemple Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie, care ar fi anticipat literatura baroca europeana, il considera pe Dimitrie Cantemir ca pe un scriitor romantic avant la letter, iar pe Mihai Eminescu, ca pe un predecesor al existentialismului si sociologiei. Concluzia lui Papu este ca protocronismul este una din trasaturile dominante si definitorii ale literaturii noastre in context mondial. A fost suficient ca aceasta teorie sa fie facuta publica, pentru ca unii omeni de stiinta si unii ideologi de partid sa inceapa sa accentueze glorioasele realizari sau descoperiri romanesti, primele in cele mai diverse domenii. Toate acestea au fost dublate de o glorificare extensiva a realizarilor culturale si politice romanesti. Curentul protocronist a fost continuat si de tanarul scriitor Artur Silvestri de la revista “Luceafarul”. Ideea a fost imediat adoptata de regimul nationalist-comunist al lui Nicolae Ceausescu, care a incurajat si amplificat discursul cultural si istoric, afirmand superioritatea culturii autohtone in fata oricarei influente straine. Ideologia ceausista dezvolta un concept aparte dupa 1974, cand la al XI-lea Congres al Partidului Comunist din Romania ataseaza protocronismul marxismului oficial, afirmand ca dacii fondasera "un stat organizat" permanent. Ceausescu mai primeste si un ajutor nesperat din partea miliardarului roman refugiat in Italia lui Mussolini, Iosif Constantin Dragan, un fost adept al Miscarii Legionare. Acesta a imbinat afacerile cu pasiunea pentru istoria veche a Romaniei reusind sa-l cucereasca pe Nicolae Ceausescu. I.C. Dragan e cunoscut ca intermediarul unor firme italiene prin 1968-1969, care au utilat toate cofetariile, barurile si restaurantele din Romania comunista cu frigidere si aparate de cafea, castigand milioane de dolari. In 1967 a pus bazele "Fundatiei Europene Dragan”, fundatie care declara ca scop promovarea „valorilor civilizatiei romanesti.”
I. C. Dragan publica o carte, care a devenit celebra in epoca: "Noi, tracii si istoria noastra multimilenara" (Nagard, Milano, 1976, tradusa in 8 limbi), ce a fost lansata simultan la Milano si Craiova. El a editat si buletinul istoric "Noi, Tracii". In timpul acesta nu a stat degeaba in tara si reuseste sa-l convinga pe noul presedinte RSR, Nicolae Ceausescu, sa schimbe denumirea municipiului Cluj, adaugand vechiul nume dacic si apoi roman al orasului – Napoca. Noua denumire a intrat in conttiinta clujenilor si a romanilor ca semn al continuitatii daco-romane a orasului la poalele Feleacului. Numele de Cluj-Napoca nu mai poate fi schimbat niciodata, deoarece romanii nu doresc acest lucru. Cei care se agita inutil sa scoata numele Napoca de langa denumirea Cluj sunt in general istorici unguri sau din societatea civila provenita din cadrul minoritatilor orasului. Adevaratul nume al orasului de pe Somes, care reflecta istoria reala si originara a acestuia, este Cluj-Napoca.
Ionut Tene

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page