Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Un batrânel responsabil de moartea multor oameni, duce o viata linistita în centrul Bucurestiului


   Dupa instaurarea regimului comunist  in 1946, Romania, la fel ca si celelalte tari ocupate de sovietici, a intrat in era epurarii rapide si violente a elitelor politice din perioada interbelica. In anul 1948 a fost infiintata, dupa modelul sovietic, DIRECTIA GENERALA A SECURITATII POPORULUI, cunoscuta pe scurt, sub denumirea de SECURITATE. Organul de represiune era dirijat de o echipa condusa de Gheorghe Pintilie si adjunctii sai: Alexandru Nicolski, Vladimir Mazuru si trei agenti sovietici.  
   In Codul Penal al Romaniei au fost introduse infractiuni cu denumiri demonstrative, caracteristice procesului de bolsevizare a tarii: „uneltirea contra oranduirii sociale”, „subminarea economiei nationale” „elemente destabilizatoare”, „elemente reactionare” etc., iar cei care se opuneau sau nu simpatizau cu regimul, erau catalogati ca „dusmani ai poporului”, fiind arestati, anchetati violent si trimisi in inchisorile politice din Romania.

  Conform cercetarilor istoricilor de dupa Revolutia din 1989, fenomenul inchisorilor politice a durat intre anii 1954 - 1964, in aceasta perioada fiind incarcerate peste 500.000 de persoane, dintre care au pierit aproximativ 100.000. In anul 1949, regimul comunist a reorganizat statutul de functionare a penitenciarelor, efectuand o reprofilare a locurilor de detentie pentru condamnati, in functie de categoria socio-profesionala, de varsta si de orientare politica: Inchisoarea din Pitesti era destinata in special studentilor, la Suceava, Aiud si Ramnicu Sarat erau incarcerati legionarii, la Sighet elita intelectuala interbelica (doctori, avocati, profesori, ofiteri de elita, diplomati, cadre universitare, preoti si pastori protestanti etc.), Gherla era destinata taranilor si muncitorilor sabotori, iar la Craiova si Galati se regaseau in general conducatorii partidelor politice istorice. Membrii guvernului Antonescu, considerati criminali de razboi, se gaseau la Aiud).
   La Canalul Dunare - Marea Neagra se regaseau de asemenea detinuti din toate categoriile. Au existat locuri de detentie si pentru femei, la Mislea si Miercurea Ciuc. Conducatorii de inchisori politice, precum si personalul angajat cu „reeducarea” detinutilor, cunoscuti si sub numele de  tortionari, au dat dovada de o brutalitate si cruzime aproape de neimaginat. Tortionarul obisnuit avea, in mare, urmatorul profil : individ fara prea multa educatie, de preferat din mediul rural, conditie sociala cat mai saraca, membru al PCR sau UTC, recomandat de alte cadre comuniste si o cerinta foarte importanta - cat mai docil si zelos indeplinirii ordinelor primite. Exceptie a facut Eugen Turcanu, inteligent, versatil, de o cruzime de neinchipuit, dupa cum l-au descris unii, venit la Pitesti de la penitenciarul Suceava, dupa condamnarea sa ca legionar, pentru a reeduca studentii din inchisoarea de la Pitesti, conform unui plan de reeducare stabilit impreuna cu Nikolski.
  Unul dintre cei mai cunoscuti tortionari ai Romaniei a fost Alexandru Visinescu. Relatarile martorilor, cat si a unor victime, il descriu pe acesta ca autorul unor crime si abuzuri tortionare iesite din comun, infaptuite in perioada 1956-1963, cand era comandantul Penitenciarului Ramnicu Sarat. Printre victimele lui Visinescu se numara si Ion Mihalache, un  lider proeminent al Partidului Taranist care a murit in urma torturilor aplicate cu zel de acest tortionar. Din relatarile unor femei supravietuitoare, asa-zisului „lagar de exterminare” comandat de Visinescu, s-a aflat de metoda abuziva si inumana introdusa de acesta, de maltratare a femeilor in zona organelor genitale.
  Actualmente, Alexandru Visinescu locuieste in centrul Bucurestiului si la varsta de 88 de ani duce o viata linistita si fericita, bucurandu-se de o pensie respectabila, fiind locotenent-colonel in rezerva .
Este inca un om vioi, surprinzator de puternic, uneori iesind la plimbare pe strazile orasului. Pozeaza a fi deosebit de amabil cu cei din jur, salutand jovial in special copiii. Dar ce se ascunde sub masca acestui straniu personaj a iesit la iveala recent, cand in timpul unei plimbari relaxante, cativa jurnalisti l-au abordat in chestiunea trecutului. Intrebat de crimele comise la Ramnicu Sarat in urma cu 50 de ani, acesta a avut o reactie violenta, dand cu pumnul spre un jurnalist pe fundalul unor injuraturi la adresa lui Hristos si Dumnezeu, care nu pot fi redate. Raspunsul lui este fara echivoc: „Nu sunt raspunzator. Am indeplinit o functie. Ce vreti de la mine?”
   La data de 30 iunie 2013 Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc  a depus pe numele acestuia o plangere penala la Parchetul General. Faptele lui Alexandru Visinescu pot fi incadrate in infractiunea de „omor deosebit de grav, savarsit prin cruzimi si asupra altor persoane”, prevazuta de articolul 176 alin.1 , lit. a si b., se arata in sesizarea adresata Parchetului General. Potrivit directorului ICCMER , scopul final al demersului trebuie sa fie judecarea si condamnarea fostilor tortionari.
   „Finalitatea acestui demers ar trebui sa fie, din punctul nostru de vedere, condamnarea la inchisoare a acestor persoane. Vorbim aici nu de persoane care au comis infractiuni obisnuite, ci de cei care au comis delicte foarte grave. Speram ca in final vor raspunde pentru crimele comise” a conchis Adrian Muraru,directorul ICCMER.
   Potrivit normelor Uniunii Europene, termenul rezonabil pentru cercetarea unui dosar este de un an si jumatate, iar in cazul unor dosare complexe (probabil si in cazul tortionarului Visinescu), nu trebuie sa depaseasca maximum trei ani.

Radu Oprea
Glendale, Arizona


Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page