Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

In Memoriam Alexandru Mirodan (5 Iunie 1927 – 10 Martie 2010)

Lucretia BERZINTU


Cu mare durere in suflet va comunic ca un maestru de exceptie, scriitorul Alexandru MIRODAN, ne-a parasit, fizic, pentru totdeauna, in noaptea dintre 9-10 martie 2010. Prin opera sa insa, el va ramane prezent in inimile noastre.
Sa FII BINECUVANTAT MAESTRE, Al. MIRODAN!
Lucretia BERZINTU


***

Alexandru MIRODAN (Saltman Alexandru Zisu), s-a nascut in data de 5 iunie 1927, la Budeasa, Arges. Dramaturg, critic literar si publicist israelian de origine romana. A studiat la Facultatea de Litere si Filozofie a Universitatii din Bucuresti. In Romania a lucrat ziarist si dramaturg. Publica la revistele: Tineretea, Tanarul Muncitor, Scanteia Tineretului, Gazeta Literara, Romania Libera, Scanteia, Contemporanul, Teatrul, Sportul, Informatia Bucurestiului, Flacara si altele. A fost secretar de redactie la Gazeta Literara, redactor la revista Teatru, si, in Israel, directorul revistei lunare, Minimum.

In anul 1977 imigreaza in Israel, unde lucreaza la Muzeul Beit Hatefutsot din Tel Aviv. Apoi se dedica revistei sale Minimum (ajungand la nr. 268-269, in iulie-august 2009) continuandu-si activitatea de dramaturg si critic literar.
 
In paralel lucreaza la „Dictionarul neconventional al scriitorilor evrei de limba romana”. In anul 2008 a aparut volumul III (G-H-I) al Dictionarului..., ed. Minimum, Tel Aviv. Pe coperta a patra Al. Mirodan noteaza: „Dictionarul nostru reprezinta cea dintai incercare de a aduna intr-un singur loc tot ceea ce este mai de valoare si semnificativ in universul numit „SCRIITORII EVREI DE LIMBA ROMANa...” nu numai autori si opere extrase din magma vietii, si izolate, ci si aerul timpului, miscarea ideilor, starea pasiunilor, apoi lumea propriu-zisa a literaturii: reviste, editori, animatori, librari, anticari, cenacluri, asociatii scriitoricesti, cafenele, prieteni ai artei, dusmani ai artei...”

OPERA:
 
1. Teatru:

Tito, dusmanul de moarte al tineretului iugoslav (Bucuresti, Ed. Tineretului, 1950, pamflet;
Ziaristii (Bucuresti, Ed. Tineretului, 1956), piesa in trei acte (4 tablouri), care a inregistrat un numar record de reprezentatii (peste 900). Apare si in limba rusa;
Cele cinci cercuri (Bucuresti, 1960), despre jocurile olimpice, si, apare in colectia Societatii pentru Raspandirea stiintei si Culturii nr.356;
Celebrul 702 sau Autorul moare azi (Bucuresti, Ed.pentru Literatura, 1962), piesa de teatru ce apare in traducere in mai multe limbi (spaniola, engleza, franceza, sarba, ceha) inaintea aparitiei in limba romana. Piesa este tradusa in ebraica (Tel Aviv, Ed. Zirokover, 1981); Prima stagiune a Teatrului de Comedie inaugurat de Radu Beligan (director) la 5 ianuarie 1961 incepe cu „Celebrul 702”, regia Moni Ghelerter;
Intr-o zi de primavara, piesa in colectia Teatru de amatori (Bucuresti, Ed. pentru Literatura, 1964), comedie intr-un act. Piesa apare si in traducere maghiara, germana;
seful sectorului suflete (Bucuresti, 1966), comedie;
Seara tarzie in tipografie (Bucuresti, 1967), piesa intr-un act. Apare si in limba maghiara;
Mos Gerila, jocuri si jucarii, piesa de teatru scolar intr-un act (Bucuresti, 1967);
Lumea in initiale (Bucuresti, 1968), piesa intr-un act;
Camuflaj (Bucuresti, Ed. pentru Literatura, 1969, piesa cu trei tablouri ce a fost jucata in limba idis la Teatrul Evreiesc de Stat, si, autoritatile n-au permis sa fie jucata la nici un alt teatru din Bucuresti;
Replici sau De dincolo de fileu (Bucuresti, Ed. Meridiane, 1969);
Noaptea e un sfetnic bun si Transplantarea inimii necunoscute;
Simfonieta metalica (Bucuresti, 1970), satira contemporana intr-un act;
Primarul lunii si iubita sa (Bucuresti, Ed. Eminescu, 1970);
Despre unele lipsuri, deficiente si neajunsuri in domeniul dragostei;
Tovarasul feudal si fratele sau, piesa scoasa de pe afis;
Evreica din Toledo, o piesa dupa Feuchtwanger;
Pasiune plus ratiune sau Tema de lupta (Bucuresti, 1972);
sedinta (Bucuresti, 1972), comedie didactica intr-un act;
Teatru (Bucuresti, Ed. Eminescu, 1972), prima colectie a pieselor sale, in doua volume;
Un proces posibil (Bucuresti, 1973), piesa didactica intr-un act;
Teatru (Bucuresti, Ed. Cartea Romaneasca, 1973, trei texte antifasciste;
intamplare in sectorul suflete (Bucuresti, 1974), comedie intr-un act;
Examenul de dinaintea examenelor (Bucuresti, 1975), piesa didactica;

Dupa imigrarea in Israel publica piesa:

Contract special de inchiriat oameni (Tel Aviv, Ed. Minimum, 1983), piesa in care trateaza tema antisemitismului. A fost scrisa in Romania dar a fost interzisa publicarea. A aparut apoi in Romania, la Ed. Cartea Romaneasca, in anul 1993. Este tradusa in ebraica (Tel Aviv, Ed. Zirokover, 1981).

2. Proza:

Replici (Bucuresti, Ed. Meridiane, 1969);
Scene (Bucuresti, Ed. Cartea Romaneasca, 1975);
Minimum (Bucuresti, Ed. Albatros, 1975);

Dupa stabilirea in Israel publica:

Ocolul pamantului intr-un suras (Tel Aviv, Ed. Minimum, 1980, parte din texte au fost scrise la Bucuresti, parte in Israel. A aparut apoi si in Romania, la Ed. Cartea Romaneasca, in anul 1993.

3. Traduceri:

Al. Mirodan a tradus foarte multe carti, in special romane politiste din seria „Hercule Poirot” scrisa de Agatha Christie, dar si cartea „Cazul Louise Laboine” de Georges Simenon; piese de teatru de Balzac, L. Andreev, Ragev Bouchnot, Jean Anouilh s.a.;
- Carnetul maiorului Thompson de Pierre Daninos (Bucuresti, Ed. Albatros, 1971; 
- cartile lui Georges Simenon, Cazul Louis Laboine (Bucuresti, Ed. Tineretului, 1969)  si Prima ancheta a lui Maigret (Bucuresti, Ed. Tineretului, 1966 si Editura Z, 1992);
- Blocada de Carmen Zidarov (Bucuresti, 1959) piesa tradusa impreuna cu Mircea Popescu.
                          
4. Film: 

Celebrul 702, co-scenarist, regia M.Iacob;
seful sectorului suflete, co-scenarist, regia G. Vitanidis;
Steaua fara nume, co-scenarist al filmului franco-roman, dupa piesa lui Mihail Sebastian, regia Henri Colpi.

5. Istorie si critica literara:

Dictionar neconventional al scriitorilor evrei de limba romana; au aparut trei volume: vol. I: A - C, vol. II: D - F si III: G - I (Tel Aviv, Ed. Minimum, 1986, 1997 si 2008).

PREMII:

laureat al premiului Caragiale al Academiei Romane (1962);
premiul Ministerului Invatamantului si Culturii din Romania (1957);
premiul Agentiei Evreiesti, premiul Iacob Groper;
premiul Sion;
A fost bursier al Fundatiei Ford din Statele Unite.
Este membru al Uniunii Scriitorilor din Romania.

Alexandru Mirodan are un fiu, dr. Vladimir Mirodan care este director al Facultatii de Teatru „Drama Center” din Londra si presedinte al Asociatiei scolilor de teatru din Marea Britanie. Cu ani in urma, Vladimir Mirodan a regizat si a predat la scoala de teatru „beit Zvi” din Ramat Gan.

CATEVA OPINII DESPRE AL. MIRODAN:
(culese din volumul ”Ocolul pamantului intr-un suras”,
Tel Aviv, Ed. Minimum, 1980, si
Ed. Cartea Romaneasca, Bucuresti,1993)

„Candva, pe un volum din «Migdale Amare», marele raposat al literaturii romanesti, Toparceanu, mi-a scris asa: «Celui mai talentat dintre tinerii mei confrati actuali si celui mai temut dintre rivalii mei viitori». La fel ii voi scrie si eu lui Mirodan pe unul din volumele mele de teatru...” (Tudor Musatescu);

„«Celebrul 702» - rareori am gustat mai mult o comedie neagra...” (Graham Greene);

„Dialog scaparator” (Nazim Hikmet);

„Mirodan e un Andre Roussin amestecat cu Anouilh, care ne vine drept din Carpati.” (Le Figaro Litteraire);

„Inteligenta exceptionala... satira care, ca tehnica, nu ramane mai prejos de piesele lui Durrenmatt” (Wolfgang Krauss - StuttgarterZeitung);

„Un maestru de mare rafinament” (Volkzeitung-Klagenfurt);

„Sageata satirica patrunde adanc si rasul ingheata pe buze...” (Karntner Tageszeitung – Klagenfurt);

„Stilul Mirodan poate fi identificat prin amestecul organic si suplu, de acid si amarui, de ironie ascutita si sentiment retinut, de verva curgatoare si lirism intermitent” (Radu Popescu – „Romania Libera”);

„... Unda unei inteligente ascutite si un ochi miraculos... Observatii foarte adesea buimacitoare... Stralucite idei, in montura unor mici texte ca marile bijuterii” (M. Rudich – „Viata Noastra”, Tel Aviv);

„«Primarul lunii» a provocat cel mai recent scandal ideologic la Bucuresti... grave confuzii ideologice, pesimism, amoralism, etc. Rezultatul? Lumea da navala si se striveste pentru a vedea «Primarul lunii»” (Le Figaro Litteraire”);

„Un fenomen extrem de dezirabil... un adevarat suflu polemic” ( Ecaterina Oproiu, „Tanarul scriitor” - Bucuresti);

„Intuitia sa este extraordinara... Un mare scriitor” (I. Schechter – „Viata Noastra”);

„Ziaristii” reprezinta un tablou lipsit de idealism, plin de miscare, agitat, contrastant” (Gilberto Mazzoleni, „Il Contemporaneo” – Italia);

„Mirodan este... «ceva special»” (S. Shapiro, „Jerusalem Post”);

„Un dramaturg de cea mai inalta clasa” (Radu Beligan);

„«Celebrul 702» - De 40 de ani de cand merg la spectacole, n-am vazut niciodata o satira atat de ascutita spirituala si feroce” (Halit Fabri Ozausoy, „Tercuman” – Istanbul);

„Ziarist stralucit” (A.B. Yaffe – „Al-Hamismar”);

„Stralucitor ca o sabie care isi oglindeste lama in soare inainte de a strapunge” (Florin Tornea – „Contemporanul”);

„Literatura care stie ca, vorbind inimii, sa capteze spiritul” (Vusi Suomi” – Helsinki);

„... A creat, creeaza si va crea, descoperind noi zone umane, ascunse privirii noastre obisnuite” (A. Strihan – „Izvoare”, Tel Aviv);

„Prezentand «Celebrul 702» teatrul grec modern face un serviciu important publicului elen” („To Vima” – Atena);

„Talentul, fantezia si humorul, scanteietorul dialog al lui Mirodan” (Traian selmaru, „Premiera de o seara”, Ed. Eminescu, Bucuresti);

„Mirodan are propriul sau univers si o voce, a sa, de neconfundat” (Eugen Luca, „Secolul 20” - Tel Aviv);

„Contrapunct de comic si tragic” ( Fernando Campoamor, „Havana” – Cuba);

„Versiunea pentru scena a «Evreicii din Toledo» este ea insasi o creatie... desprinzandu-l pe Al. Mirodan de Lion Feuchtwanger il putem alatura lui Lope de Vega si Grillparzer, doi dintre ilustrii inaintasi, indragostiti de cronica spaniola” (Virgil Munteanu – „Teatrul”, Bucuresti);

„... Doi aliati care i-au ramas fideli... Cel dintai: publicul. Cel de-al doilea: propriul si marelesau talent” (Sebastian Costin – „Viata Noastra”);

„Originalitate...  situatii neprevazute... dialoguri spirituale stralucite” (A. Plotnikov – „Tass”, Moscova);

„Un virtuos al paradoxului pe care-l manuieste ca putini altii” (Eran Sela – „Izvoare”);

„O sarbatoreasca dezlantuire a spiritului” (V. Mindra – „Romania Libera”);

„«Celebrul 702», o comedie... care isi arunca sagetile din plin” (Gigi Lunari – „Il Drama”, Italia);

„Un alergator singuratic, intr-un maraton in care si-a pierdut plutonul” (Aurel Storin, „Informatia Bucurestiului”);

„...«seful sectorului suflete»... o racheta luminoasa...” (I. Rudel – „Revista Mea”);

„Rugul unei creatii in continuu crescendo” (Mircea Schrager - Costin, „Facla” - Tel Aviv);

„Un exeget rafinat si subtil, un comentator pasionat si spiritual... inalta forta eseistica” (Bogdan Ulmu – „Teatrul”);

„... Cheama la desteptarea constiintelor printr-un larg dialog spiritual” („Vradini” – Atena);

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page