Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

ZIUA LIMBII ROMÂNE - 31 august



„A vorbi despre limba in care gindesti, a gindi - gindire nu se poate face decit numai intr-o limba - in cazul nostru a vorbi despre limba romana este ca o zi de sarbatoare. Frumusetea lucrurilor concrete nu poate fi decit exprimata in limba romana. Pentru mine iarba se numeste iarba, pentru mine arborele se numeste arbore, malul se numeste mal, iar norul se numeste nor. Ce patrie minunata este aceasta limba! Ce nuanta aparte, imi dau seama ca ea o are! Aceasta observatie, aceasta relevatie am avut-o abia atunci cind am invatat o alta limba". (Nichita Stanescu)

Limba romana, sarbatorita la maturitate, are o istorie indelungata. O limba romanica, vorbita in principal in Romania si Republica Moldova, are patru dialecte care se disting: 1) daco - roman, vorbit in Romania si Republica Moldova precum si in diaspora; 2) aroman sau macedo - roman, vorbit in comunitatile din Grecia, Albania, Bulgaria, Kosovo, Serbia; 3) megleno - roman, un dialect aproape disparut din nordul Greciei, si 4) istro - roman, de asemenea aproape disparut, vorbit in Peninsula Istria din Croatia.
Limba romana, singura limba romanica din Europa de Est, a suportat mai multe influente de-a lungul istoriei. Insa, a vorbi despre istoria unei limbi - in cazul de fata, limba romana, ar fi imposibil sa nu te raportezi si la istoria poporului roman. Prima perioada a limbii noastre este perioada dacica, dacii fiind prima civilizatie care a trait in zona in care se afla acum Romania. Constantin C. Giurescu, in cartea sa, "The Making of the Romanian People and Language", scrie si care au fost activitatile principale ale dacilor. In principal s-au ocupat cu agricultura.
A doua perioada este cea de romanizare, dupa cucerirea Daciei de catre romani, in anul 106, dupa multi ani de lupte. Romanizarea s-a intamplat destul de repede, in cei 165 de ani, prin casatorii mixte, prin raspandirea religiei crestine cu ajutorul misionarilor...
Dupa romanizare a fost o perioada de influenta slava, cand in timpul secolului al 7-lea si pe parcursul secolului al 9-lea, cand au venit slavi in zona Daciei, influenta fiind si prin pronuntia cuvintelor.
Cel mai vechi document scris in limba romana, pastrat, este "Scrisoarea lui Neacsu din Campulung catre judele Brasovului" (1521), descoperita in 1894 in Arhivele Nationale ale judetului Brasov unde se pastreaza si astazi. Cea mai veche inscriptie in aromana este datata la 1731.
Limba romana a fost introdusa ca obligatorie, in actele de stat si in ritualul religios, in timpul voievozilor Vasile Lupu (1634 - 1653) in Moldova si Matei Basarab (1632 - 1654) in Tara Romaneasca.
Prima gramatica romaneasca se datoreste lui Samuel Micu si Gheorghe Sincai. Dateaza din anul 1780, se intitula "Elementa linguae daco - romanae sive valachicae" si a fost tiparita la Viena.
A urmat o perioada de re-latinizare, spre secolul al 19 - lea. Pe la anul 1800, lingvistii romani au lucrat pentru crearea unei limbi mai frumoase, nobile... prin anumite modificari, eliminand unele cuvinte dure, de origine slava.
In prima jumatate a secolului al 19 - lea a inceput o perioada de "iluminare" in Romania. Au fost traduse carti ale unor scriitori din vest, ca: Racine, Moliere, Lamartine... In acea perioada, scriitorul teoretician roman, Ion Heliade Radulescu si-a scris opinia cu privire la purificarea limbii literare romanesti. El a vrut "sa ne unim in scris si sa ne facem pentru noi insine o limba literara".
Miscarea Heliade a inceput prin selectarea cuvintelor italiene si eliminarea celor de limba germana, rusa si greaca. In 1828 el a scris: "Scrii sa fii inteles de catre contemporanii tai... Scriem pentru cei care traiesc si nu pentru cei morti".
Despre prima scoala de limba romana care avea ca scop, printre altele, sa invete 12 elevi "muzica evropeneasca
Constantin Radovici Golescu, membru al "Societatii literare", a fost unul dintre promotorii artei si literaturii romanesti de la inceputul veacului al XIX - lea, alaturi de Eliade si Ion Campineanu. El a incercat sa aseze scoala romaneasca pe alte precepte decat cele impuse de biserica, unde dascalii greci ii invatau pe copii psaltirea. Influentat de curentele postrevolutionare din Franta, unde fusese de cateva ori, el infiinteaza pe mosia sa din satul Golesti - Muscel (langa Pitesti) o scoala gratuita pentru oricine voia sa se inscrie. Elevii puteau fi copii de boieri, negustori si chiar de robi. Deschiderea scolii a avut loc la 1 mai 1826 si aici se invata romana, italiana, germana, latina, greaca si alte materii. Elevii traiau intr-un internat sub suprevegherea profesorilor lor.
La sfarsitul primului an de studiu, in loc de examen, elevii au jucat tragedia morala "Regulus", realizand astfel un inceput de teatru romanesc, dupa cum ne spune Pompiliu Eliade in "Histoire de l ‘esprit public en Roumanie". Din aceeasi sursa aflam ca, pe langa scoala, exista si un taraf format din 12 copii de tigani, care invatasera acolo sa cante din vioara, flaut s.a. Taraful invataceilor din Golesti n-a reusit sa se apropie prea mult de "muzica evropeneasca", cum dorea Golescu, dar a reusit sa invete sa cante.
Limba romana din perioada moderna, ca toate limbile, imprumuta multe cuvinte din alte limbi, in special din limba franceza. De la Revolutia din 1989, Romania a fost deschisa lumii intregi. Acum, limba romana este influentata foarte mult (ca majoritatea tarilor europene) de limba engleza americana.
Limba romana este, asa cum spunea Negruzzi, o panza tesuta cu multe fire diferite. Dar romanii de astazi au ajuns sa accepte mai multe fire "grosiere"...
Din nucleul de cuvinte dacice, de latinizare si influenta slava, limba romana spune povestea unui popor de supravietuitori.
Bibliografie: Mihai Ferascu, Cine stie...Raspunde!, EP, Bucuresti, 1972; linguistics.bzu.edu, Encyclopedia Britanica.
*****
Legea nr. 53/2013 privind instituirea limbii romane a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 145, din 19 martie 2013.
Potrivit actului normativ, ziua de 31 august va fi marcata de catre autoritatile si institutiile publice, de reprezentantele diplomatice si de institutele culturale ale Romaniei, care vor organiza programe si manifestari cultural-educative, cu caracter evocator sau stiintific, consacrate limbii romane.
De asemenea, legea prevede ca Guvernul si autoritatile administratiei publice locale vor arbora drapelul Romaniei, se va intona Imnul National si se vor folosi sigiliile cu stema Romaniei.
*****
TRAIASCA  PATRIA  MEA,  PATRIA  LIMBII  ROMANE!  LA MULTI ANI!
Lucretia Berzintu
Israel, august, 2013

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page