Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

AVANGARDA REVIZITATA - EDITIA A II-A

Igor MOCANU







Avangarda revizitata. AVANGARDA SOVIETICA. Sesiunea a II-a: Abram Room & Viktor Sklovski
Avangarda Europeana in Arhiva Nationala de Filme a Romaniei 1919-1939[1]

Sesiunea a II-a: Abram Room – TREI LA SUBSOL/TRETIEA MESCIANSKAIA (URSS, 1927)

Miercuri, 26 iunie, ora 20.00 – Cinemateca Eforie
Vineri, 28 iunie, ora 20.00 – Cinemateca Eforie
Bucuresti, Str. Eforie, Nr. 2

Cinemateca Eforie – Arhiva Nationala de Filme a Romaniei a lansat, incepand cu 17 noiembrie 2012, un demers de revizitare a operelor cinematografice create de regizorii avangardei europene, cu scopul cercetarii modului in care s-a constituit cultura vizuala autohtona si cultura filmului in perioada de dinainte si de dupa nationalizarea din 1948 a productiei cinematografice din Romania, cat si a filmelor detinute de cinematografele locale. Prima editie a proiectului, in numar sase sesiuni, a cuprins avangarda cinematografica franceza. Editia a II-a este dedicata avangardei sovietice.

Sesiunea a II-a:
Artisti: Abram Room, Viktor Sklovski
Concept si viziune curatoriala: Igor Mocanu
Organizatori: Cinemateca Eforie – Arhiva Nationala de Film a Romaniei

La drept vorbind, cea mai stridenta incidenta avangardista din filmului lui Abram Room din 1927 este ideea amorului liber, concept teoretizat de Aleksandra Kollontai si adoptat pe larg de catre autorii avangardelor istorice din anii ’30, in unele spatii, cum este cel romanesc, generand la vremea aceea chiar un soi de revolutie sexuala in nuce. Intr-un articol din 1932 publicat in revista „unu” la rubrica „Acvarium”, Sasa Pana vorbeste chiar despre „noua morala sexuala”. Suntem la un an de la lansarea revistei „Pula” si in cel al procesului lui Geo Bogza in chestiunea Poemului invectiva. Asadar, ceea ce a trezit curiozitatea si adeziunea avangardei istorice in si la filmul lui Room a fost acest aspect, legat nu atat de imaginea cinematica, ci cat de scenariu, redactat, nu intamplator, tot de un avangardist de la Opoiaz, viitor reprezentant al scolii formale ruse alaturi de Roman Jakobson si altii, pe nume Viktor Sklovski.

Zvonul cultural e ca Sklovski s-ar fi inspirat in scrierea povestii publicata in „Komsomolskaia pravda”, de la care va porni scenariul pentru filmul lui Room, din istoria reala creata intre Maiakovski, Osip si Lilea Brik, cu care acesta colaborase cu cateva luni mai devreme, tot pentru un film de Abram Room, la documentarul „Evrei na zemlea” [Evreul pe pamant] (1927). Documentarul se voia a fi parte activa din campania impotriva antisemitismului sovietic din anii ’20-’30 si fusese, cel mai probabil, creat la insistentele lui Maiakovski si ale gruparii avangardiste din jurul revistei „Lef” [„Frontul de stanga”].

Ideea amorului liber din „Tretiea mescianskaia” (1927) al lui Abram Room va face insa cariera in cinematografia avangardei occidentale, spre exemplu, cum remarca undeva Malte Hagener, in „Sous les toits de Paris” (1930) al lui René Clair. Oricum ar fi, premiera filmului a starnit destule controverse, atat in presa oficiala de specialitate, cat si in strainatate. In Anglia, spre exemplu, filmul a fost interzis, cu exceptia unei proiectii singulare de la Film Society pe 7 aprilie 1929. In aceeasi lista, a filmelor care ajung sau nu la Bucuresti, via Paris, il include si Sasa Pana in articolul sau.

Sesiunea II-a:

TREI LA SUBSOL/ TRETIEA MESCIANSKAIA
URSS, 1927, a/n, mut, Fictiune
R. Abram Room
S. Abram Room, Viktor Sklovski
Imagine: Grigorii Ghiber
Directia artistica: Vasilii Rahals, Serghei Iutkevici
Asistenti: E. Kuzis, Serghei Iutkevici
Cu: Nikolai Batalov, Liudmila Semionova, Leonid Iureniov, Vladimir Foghel, Elena Sokolova, Maria Iarotkaia
------------------------------------------------
[1] Avangarda revizitata. Avangarda Europeana (1919-1939) in Arhiva Nationala de Filme a Romaniei – este un demers de revizitare a operelor cinematografice create de regizorii avangardei europene, cu scopul cercetarii modului in care s-a constituit cultura vizuala autohtona si cultura filmului in perioada de pana la si de dupa nationalizarea din 1948 a productiei cinematografice din Romania, cat si a filmelor detinute de cinematografele locale. Filme anterioare: Sesiunea I-a: „BARISNEA I HULIGAN” (Vladimir Maiakovski, Evghenii Slavinski, 1918), „DNEVNIK GLUMOVA” (Serghei M. Eisenstein, 1923), „CELOVEK S KINOAPPARATOM” (Dziga Vertov, 1929). Urmeaza Sesiunea a III-a: „SESTAIA CIASTI MIRA” (Dziga Vertov, 1926), „!SAGAI SOVIET!”  (Dziga Vertov, 1926-1927).
-------------------------
Igor MOCANU
Bucuresti
15 iunie 2013


Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page