Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Reconstructia României (2)


de Andrei Marga
 
In sistemul cultural al Romaniei ultimului deceniu se asociaza confuzia organizata a valorilor, disolutia autonomiei intelectualilor, declinul calificarilor, refugiul in abordarea trecutului, umplerea vietii publice cu sofisme, atractia atitudinii pretins „apolitice", slaba dezbatere publica, abstinenta intelectualilor, lipsa de abordari elaborate asupra alternativelor Romaniei.
Odata ce o parte a celor mai putin calificati au preluat posturi de decizie si din momentul in care dezbaterea publica s-a degradat, iar standardele culturale s-au deteriorat, confuzia valorilor s-a intins. Se crede ca taierea salariilor si concedierile sunt „reforma statului", iar stagnarea este luata drept „stabilitate politica". Dublata de un „conflict al generatiilor", cultivat politic dupa 2005, aceasta confuzie a ajuns sa domine scena. Confuzia valorilor este accentuata suplimentar de fabricarea de dosare pentru a discredita intelectualii si de eforturile fostei guvernari de a confisca teme precum decomunizarea tarii, apartenenta europeana, orientarea proatlantica. Reforma educatiei a fost inlocuita cu incropeli inspirate, asa-zicand, „de la dreapta" europeana, in fapt - cum un distins Cardinal observa - din ideologii ale anilor treizeci (Nae Ionescu fiind aici inspirator). Declinul calificarilor, pe care Alan Greenspan (in The Age of Turbulence, 2006) il anticipa pentru Europa, a luat deja avant in Romania. Eforturile celor care au condus tara dupa 2004 au fost de a pune in centrul dezbaterii publice trecutul, lasand neacoperita prelucrarea prezentului si configurarea viitorului. Aceasta configurare a alternativelor de evolutie a tarii a ramas in seama catorva personalitati, cata vreme mare parte a intelectualilor ramane prizoniera confuziei dintre apartidism si apolitism si clameaza, ca un fel de morala, abstinenta politica. Apolitismul este invocat cu atat mai vocal cu cat servirea celor care au guvernat este mai docila.

Se pot face inca multe consideratii pe masura ce se intra in detalii. Cele pe care le-am mentionat, cu ajutorul teoriei sistemelor, ne permit sa tragem trei concluzii. Prima este aceea ca problemele Romaniei la nivelul anului 2013 sunt multiple si nu se lasa reduse la una singura. Ele nu ingaduie reducerea, cum se face frecvent, la o problema economica sau la una morala sau la una istorica. Nici o abordare monista nu da rezultate concludente. A doua concluzie este aceea ca Romania a intrat inainte de 2009 in cea mai grava criza a istoriei ei moderne. Criza financiara inceputa in 2008 a avut impactul ei asupra tarii (reducerea investitiilor externe directe, scaderea sanselor exporturilor, acces ingreunat la sursele de capital etc.), dar criza din Romania are cauze eminamente endogene si este, sa spunem asa, „romaneasca" in originea, continutul si formele ei. Criza Romaniei in 2008-2012 este cea mai grava criza a istoriei moderne a tarii pentru ca se produce in conditiile democratiei (si nu in epoci ale vreunei dictaturi, exercitata dinauntru si dinafara), ale celei mai efective suveranitati a tarii (nicicand aceasta nu a fost mai ampla decat dupa 1989), in epoca „societatii afluentei" (si nu in epoci de subproductie) si din cauze primordiale endogene (masuri financiare si economice gresite). A treia concluzie este aceea ca Romania se confrunta cu probleme de o asemenea anvergura, incat ea are nevoie de o reconstructie. Ceea ce numesc „reconstructie" este altceva decat „reforma statului", prost inteleasa, la care unii reduc totul. Romania are premise constitutionale, democratice, comparabile cu cele ale altor tari europene, ce nu trebuie diminuate, ci pe care se poate cadi. „Reconstructia" este altceva decat vreo utopica izolare in contextul globalizarii: nu mai este posibila retragerea din istorie, calea mai buna ramanand infruntarea, cu organizare proprie si leaderi intelepti, a istoriei. „Reconstructia" este altceva decat orice revenire la trecut stiind bine ca „statul social" este o parte indispensabila a democratiei europene, ce trebuie sincronizata. „Reconstructia" este altceva decat pretinsa revenire la cursul proeuropean si proatlantic, caci nimeni nu a propus abandonarea acestui curs, iar parasirea lui nu a avut loc .


In ce consta reconstructia? Nu prezint aici un program detaliat, ci numai sintagme orientative: „noua industrializare" si „agricultura de export"; „recapitalizare"; „modernizare neinjumatatita"; „democratie ca forma de viata"; „justitie eliberata"; „regim juridic al interesului public"; „politici publice in conditiile descentralizarii"; „reforma noua a educatiei"; „stat social cu noua politica a prelevarii"; „cultura orientata spre prezent si viitor", „alta selectie de personal". In forma aporetica negativa am prezentat aceste orientari in alta parte (Andrei Marga, Romania actuala, Eikon, Cluj, 2011).


Aici mai fac doar o subliniere. Anume, ca nu dau rezultate schimbari de parada, caci dificultatile sunt mari. Nu este vorba doar de „restructurari" (reduceri de personal, desfiintari de institutii etc.), caci acestea nu dau rezultate durabile. Nu este vorba nici de „copiere" a ceea ce se face in alte locuri (de pilda, inlocuirea „guvernarii" cu „guvernanta"), caci problemele sunt de natura diferita. Este vorba de „reconstructie" prin „reforme" chibzuite si efective, care schimba sisteme. Acum, in 2013, Romania are, gratie alegerilor locale si parlamentare, sansa, mai mare ca oricand, de a face reforme. Ca aceasta se vor face sau nu, depinde de capacitatea ministerelor si ministrilor, a institutiilor, de a concepe si pune in aplicare cu pricepere reforme adanci, pe masura multiplelor crize ce afecteaza tara.

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page