Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

"Auzit-ati de-un Mihai?"



"Daca a fost vreodata un principe in lume demn de glorie pentru actiuni eroice, acesta este signor Mihai, principele Valahiei" (Cronica de la Roma).

     La Craiova, in perioada 9-13 mai a.c., Primaria municipiului si Casa de Cultura "Traian Demetrescu", in parteneriat cu Liceul de Arte "Marin Sorescu" Craiova, Trupa de Teatru Effect si Club Arti, au organizat "Zilele Mihai Viteazul".
    Ceremonia a inceput cu intonarea Imnului National si oficierea slujbei religioase in care soborul de preoti s-au rugat pentru odihnirea sufletului Banului Olteniei. Primarul Craiovei, frumoasa si inimoasa Lia Olguta Vasilescu, i-a invitat pe cetateni sa se alature manifestatiilor desfasurate in aceste zile, accentuand importanta simularii Bataliei de la Calugareni si a Carnavalului Medieval, in dosarul de participare la competitia pentru titlul de Capitala Culturala Europeana: "Avram Iancu este omagiat in fiecare an la Tebea, Stefan cel Mare este omagiat la Suceava, Tudor Vladimirescu este omagiat in diverse localitati din Oltenia. A venit vremea ca si Mihai Viteazul sa fie omagiat la Craiova. Va invit ca zilele acestea sa fiti alaturi de municipalitate". Si au fost. In cuvantul sau de salut, Ion Prioteasa, presedintele Consiliului Judetean Dolj, a spus, printre altele: "Ma bucur ca aceasta initiativa de a evoca figura marcanta a marelui domnitor, care sunt convins ca se va transforma intr-o traditie ce se va intinde pe multi ani de-acum incolo, ofera posibilitatea de a aminti faptele de vitejie ale celui mai important fiu al Olteniei, domnitorul Mihai Viteazul, si, in acest fel, sa facem Craiova si mai cunoscuta. Nu trebuie sa uitam ca ceea ce a infaptuit Voievodul Mihai, prin Unirea celor trei Tari Romane, a constituit fundamentul aparitiei constiintei nationale, ideile unioniste preluate de generatia pasoptista in secolul XIX fiind puse in opera o data in 1859 si, mai apoi, in 1918. Consiliul Judetean Dolj subscrie in totalitate demersului ca municipiul Craiova sa intre in competitia pentru a obtine titlul de «Capitala Culturala Europeana» si, prin toate institutiile din subordinea Consiliului Judetean, vom sprijini aceasta initiativa".
Subprefectul de Dolj, Ionel Ciobotea, a transmis urmatorul mesaj: "Ne bucuram cu totii ca, astazi, la 420 de ani de la inscaunarea lui Mihai Viteazul pe tronul Tarii Romanesti si 413 ani de la Unirea celor trei tari – Tara Romaneasca, Transilvania si Moldova – tari ce formeaza Romania de astazi, cineva s-a gandit sa puna in sarbatoare «Zilele Mihai Viteazul», si acea persoana se numeste Lia Olguta Vasilescu – primarul municipiului Craiova".
Pe cand si la Mures un asemenea consens, al celor mai importante institutii?

Vesminte de domnita a imbracat frumoasa primarita Olguta, integrandu-se in atmosfera medievala a Carnavalului: "Am avut emotii, dar a iesit totul foarte frumos. Ma bucur ca am facut aceasta parada si speram sa-i introducem si pe craioveni in aceasta atmosfera frumoasa de spectacol. Aceasta este prima editie, a fost un adevarat succes, pentru ca, seara trecuta, la reconstituirea bataliei de la Calugareni, au fost aproape zece mii de oameni, si acum sunt foarte multi, deci vom continua si in anii urmatori aceasta sarbatoare dedicata lui Mihai Viteazul". Costume din secolul al XVI-lea au purtat si cei doi viceprimari, Cristina Calangiu si Tudor Florentin, prezenti, de asemenea, la parada. Piata Prefecturii a fost plina de oameni, dupa estimarile Politiei Locale la parada asistand aproximativ 5.000 de craioveni. "A fost foarte frumos. Ne-au placut foarte mult costumele, pentru ca le vedeam la televizor. Erau asemenea festivaluri pe la Sibiu, pe la Brasov, dar niciodata la noi. Am asistat cu placere", a spus o femeie. Spectacolul a durat aproximativ o ora, timp in care actorii si balerinii i-au invitat la dans pe craioveni si chiar le-au dat lectii inainte de a intra in fata publicului.
Sambata seara, mii de persoane au asistat la reconstituirea bataliei de la Calugareni, in Parcul "Nicolae Romanescu" din Craiova, cu ocazia "Zilelor Mihai Viteazul", la eveniment participand actori consacrati, precum Ion Besoiu, Radu Pietreanu sau Natasa Raab. Aceasta a fost prima editie a "Zilelor Mihai Viteazul" si a costat municipalitatea 350.000 de lei. (Sursa: "Lupa")

Toate bune si frumoase, dar...
"Lucrurile esentiale trec, de obicei, neobservate. La Festivalul «Zilele Mihai Viteazul» de la Craiova s-a petrecut o restituire istorica pe care televiziunile n-au sesizat-o, pentru ca tocmai isi strangeau sculele".
"Miron Manega si Ion Creteanu au restituit Olteniei «Cantecul lui Mihai Viteazul»" - isi titreaza jurnalista Dana Andronie articolul postat pe "Reteaua literara" si pe "Romania din Diaspora", in 17 mai a.c. - "E vorba de «Cantecul lui Mihai Viteazul», care s-a cantat pentru prima data in spatiul public al Olteniei, dupa o tacere de cel putin 66 de ani. Organizatorii nici n-au stiut, probabil, de existenta acestui cantec, cu atat mai putin povestea conservarii acestuia. Si nici n-au avut suficienta cultura sau constiinta istorica pentru a sesiza cand se intampla ceva special. Cantecul a fost restituit spatiului de origine (Oltenia) in doua momente: o data la sesiunea de comunicari de la Muzeul Olteniei (joi, 12 mai) si a doua oara in Parcul "Romanescu", inainte de «Batalia de la Calugareni» (sambata, 11 mai). Cei care au facut aceasta restituire muzicala, literara si istorica au fost,  in tandem, scriitorul Miron Manega si rapsodul Ion Creteanu. Prezentarea cantecului a fost si ea insolita. La sesiunea de comunicari care a deschis festivalul «Zilele Mihai Viteazul», Miron Manega, care avea de citit o comunicare – atipica si ea privind latura mai putin cunoscuta a personalitatii voievodului, si anume cea de autor literar, a inceput asa: «Noutatea nu consta neaparat in informatie, caci acest aspect a mai fost prezentat, chiar aici, in Craiova, de Marin Sorescu si Tudor Nedelcea. Noutatea consta mai degraba in abordare si mesaj. Iar cand spun abordare, ma refer, de pilda, si la asta...». In momentul imediat urmator, din sala s-a ridicat cobzarul Ion Creteanu (imbracat in costum national) si a inceput sa interpreteze «Cantecul lui Mihai Viteazul» (a fost, de altfel, singurul artist care a cantat, in toate zilele acelui festival, o piesa dedicata exclusiv marelui voievod): «Auzit-ati de-un oltean,/ De-un oltean, de-un craiovean/ Ce nu-i pasa de sultan?/ Auzit-ati de-un viteaz/ Care vesnic sade treaz/ Cat e tara la necaz?/ Auzit-ati de un Mihai/ Ce sarea pe sapte cai/ De striga Stambulul vai?/ El e Domnul cel vestit/ Care-n lume a venit/ Pe luptat si biruit./ Spuie raul cel oltean,/ Spuie valul dunarean/ Si codrul calugarean/ Cate lupte au privit,/ Cate osti au mistuit/ Cate oase-au inalbit!/ Multi ca frunzele de brad,/ Ca nisipul de pe vad,/ Ca gemetele din iad!/ Spuie corbii muntilor/ Si fiarele codrilor/ Care-a fost nutretul lor?/ Fost-au lesuri tataresti/ Si turcesti, si unguresti,/ Date-n sabii romanesti!/ Alelei! Mihai, Mihai!/ Caci de noi mila nu ai,/ Sa ne scapi de-amar si vai!»
Dupa ce Ion Creteanu a terminat de cantat, Miron Manega si-a sustinut comunicarea pe care o pregatise, nu inainte de a face urmatoarele precizari:
«Ceea ce ati ascultat a fost, pe de o parte, un motto, iar pe de alta parte un exercitiu de comunicare, in ideea de a va scoate din starea pe care o aveati (am observat ca va uitati la ceas) si a va readuce in sala... Am gasit de cuviinta sa asez acest motto pe frontispiciul unei pledoarii riscante - Mihai Viteazul, autor literar - din mai multe motive, dar in primul rand pentru ca textul acestui cantec reprezinta un document tulburator, descoperit, pe la 1850, de Vasile Alecsandri, la Manastirea Neamt. Versurile erau scrise direct pe paginile Psaltirii care apartinuse, cu o suta de ani inaintea sa, Sfantului Paisie de la Neamt, pe vremea cand era ieromonah la acea manastire. Alaturat textului, erau adaugate si urmatoarele cuvinte, datate 1751: «Scrisu-s-au acest viers batran de mine, ieromonahul Paisie, credincios rob al lui Dumnezeu, iar eu l-am auzit si l-am invatat de la raposatul bunul meu, Stoian Jolde armaselul». Iar numele voievodului caruia ii era dedicata balada era consemnat de ieromonahul Paisie astfel: «Mihai Viteazul, rob al lui Dumnezeu si Sfant». Precizare: desi Sfantul Cuvios Paisie il considera sfant, inca de la 1751, pe Mihai Viteazul, acesta nu a fost canonizat inca. Sfantul Paisie, da. De sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse".
Al doilea moment in care Ion Creteanu a cantat «Cantecul lui Mihai Viteazul» a fost sambata seara, pe scena din Parcul "Romanescu". Miron Manega a atras atentia locuitorilor Craiovei (erau adunati aproximativ 8.000, veniti, desigur, sa vada «Batalia de la Calugareni») ca rapsodul Ion Creteanu reprezinta o «piesa de tezaur» a Craiovei si ca este deja cunoscut si admirat in Europa, pentru muzica taraneasca pe care o culege si o canta de aproape 40 de ani: la Dortmund, in Germania (unde a cantat intr-o catedrala catolica), la Roma (unde a cantat pe scena Capitoliului, alaturi de Felicia Filip), la Bruxelles (unde cantase in urma cu trei saptamani), in Basarabia, pe Valea Timocului etc. «A venit vremea ca Ion Creteanu sa fie cunoscut si la el acasa, in adevarata sa dimensiune» – a precizat Miron Manega, inainte ca Ion Creteanu sa-si deschida concertul cu «Cantecul lui Mihai Viteazul».
In acest timp, TVR Craiova isi strangea aparatura..." (Dana Andronie)

In finalul postarii pe Internet, colegul si prietenul nostru, Miron Manega – "ispravnicul de concept" al site-ului certitudinea.ro – precizeaza (si bine face!): "Miron Manega si Ion Creteanu "au prestat" fara niciun onorariu. Organizatorii au uitat sa-i treaca in buget. Sau n-au vrut, sau n-au considerat importanta prestatia lor. Sau n-au inteles. As mai face niste comentarii, dar nu e deontologic, pentru ca sunt persoana implicata..." (Sursa: certitudinea.ro) Desigur, Miron Manega, sunteti persoana implicata! Suntem persoane implicate, de fapt, din ce in ce mai multi, din fericire, intr-un apostolat cultural care, de mai bine de doua decenii, poate fi asemanat cu definitia pe care Cronin o dadea "revolutiilor": "furtuni care scufunda valorile si ridica mizeriile".

In jungla romaneasca a manelelor si a sex-simbolurilor siliconate, adevaratul om de cultura roman a facut si face apostolat, ca si bietul dascal, ajuns in zilele noastre sa lupte cu analfabetismul recrudescent al unei tari care a dat lumii genii de prima marime.
Vor spune, unii, ca nu ne-a obligat nimeni, ca puteam sta mult mai linistiti acasa, la caldurica, si pe moale. Poate si cu bani mai multi. Asa este. Nu ne-a obligat nimeni... din afara. Ne-a obligat, insa, si ne va obliga mereu, acel ceva din interior, care inseamna constiinta valorii si, mai ales, demnitatea identitara, constienta apartenentei la acest popor miraculos, care merita o soarta mai buna. "Am fost s-om fi!" Sunt convinsa ca va veni si acel timp nobil al fiecarui lucru.

MARIANA CRISTESCU

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page