Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Vaticanul "intoarce si obrazul celalalt" Bucurestiului si saluta Banatul

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

O data la cinci ani, episcopii unei anumite tari sau regiuni vin la Roma pentru vizita ad limina apostolorum. Episcopii au obligatia de a vizita mormintele apostolilor Petru si Pavel si de a il intalni pe Papa pentru raportul in legatura cu diocezele lor. Episcopii romano-catolici si greco-catolici din Romania au realizat vizita ad limina in prima jumatate a lui februarie din acest an, ajungand la mormantul Sfantului Petru din catedrala care ii poarta numele, din Vatican, la doar cateva zile inainte de sarbatorirea Catedrei Sfantului Apostol Petru, din 22 februarie. Realizarile si problemele comunitatii catolice din Romania au fost discutate cu Sfantul Parinte Papa Benedict al XVI-lea, care a luat pentru prima data cunostinta direct, in Cetatea Eterna, date din Romania, stat de drept care, totusi, este abonat constant la lista S.U.A. in legatura cu nerespectarea libertatilor religioase fata de anumite comunitati religioase, printre care si greco-catolicii. Tot cu aceasta ocazie, Papei i s-a prezentat situatia comunitatii catolice din Banat, in interactiune cu celelalte culte de aici.

Problemele locului

Vizita ad limia apostolorum din acest an a episcopilor catolici din Romania a avut loc la sapte ani dupa cea precedenta si a reunit in jurul Papei 17 episcopi si arhiepiscopi romano-catolici si greco-catolici. Inainte de intalnirile private pe care Papa le-a avut cu fiecare dintre episcopii prezenti la vizita ad limina, Sanctitatea Sa a fost informat din raportul preliminar in legatura cu situatia comunitatii catolice din Romania. Unii episcopi au tinut ca mesajul lor exprimat prin viu grai Papei sa fie unul al punctelor pozitive, asa cum a fost si cel al episcopului greco-catolic Alexandru Mesian din Lugoj. Altii, care vin din zone care se confrunta cu mai multe probleme, sau care au vorbit in numele unei parti mai mari a unui cult, au amintit despre partile mai putin luminoase cu care au de furca enoriasii lor.

Astfel, episcopul greco-catolic Virgil Bercea, din Oradea, a vorbit despre proiectul Legii 368, "care vrea sa statueze situatia Bisericii asa cum au facut comunistii in 1948", proiect de lege aberant, despre care si Timpolis a scris la vremea respectiva. Tot P.S. Bercea i-a spus Papei ca greco-catolicii din Romania trec printr-un proces de epurare culturala si religioasa. Tot la intalnirea cu Sfantul Parinte Papa Benedict al XVI-lea s-a vorbit si despre refuzul episcopilor ortodocsi din anumite parti ale Romaniei de a retroceda bisericile greco-catolice, despre distrugerea lor tot la dorinta unor episcopi ortodocsi si despre situatia catedralei romano-catolice Sfantul Iosif din Bucuresti, unul dintre cele mai importante edificii catolice din tara, care risca deteriorarea din cauza construirii, la mai putin de 10 metri de ea, a unei cladiri cu mai multe etaje. Astfel, Papa a luat la cunostinta si prin viu grai, dupa numeroasele rapoarte care ii ajunsesera in timp, despre problemele cu care se confrunta greco-catolicii si romano-catolicii din Romania.

Discursul Papei

Desi situatiile negative prezentate Papei sunt departe de a fi rezolvate prin mesaje de fraternitate trimise la nivel oficial intre capii bisericilor ortodoxa si catolica, Sfantul Parinte a amintit de vizita in Romaania a Papei Ioan Paul al II-lea si a insistat, in discursul sau oficial, la primirea membrilor Conferintei Episcopale Romane cu ocazia vizitei ad limina, sustinut vineri, 12 februarie 2010, pe necesitatea dialogului constructiv:

Venerabili Frati intru Episcopat!

Este pentru mine un motiv de mare bucurie sa va intalnesc in cursul vizitei „ad limina", sa va ascult si sa reflectam impreuna asupra parcursului Poporului lui Dumnezeu incredintat voua. Salut cu afectiune pe fiecare dintre voi si ii multumesc, in special, Mons. Ioan Robu pentru cuvintele cordiale pe care, in numele tuturor, mi le-a adresat. Indrept un gand special spre Prea Fericirea Sa Lucian Muresan, Arhiepiscop Major al Bisericii Greco-Catolice Romane. Voi sunteti Pastori ai unor comunitati de diferite rituri, care isi pun bogatiile indelungatei lor traditii in serviciul comuniunii pentru binele tuturor. (...)

Inflorirea de vocatii sacerdotale si calugaresti depinde in buna parte de sanatatea morala si religioasa a familiilor crestine. Din pacate, in timpul nostru nu putine sunt pericolele care ameninta institutia familiala intr-o societate secularizata si dezorientata. Familiile catolice din tarile voastre, care in timpul incercarii au marturisit uneori cu pret scump fidelitatea fata de Evanghelie, nu sunt imune de plagile avortului, coruptiei, alcoolismului si drogurilor, precum si controlului nasterilor prin metode contrare demnitatii persoanei umane. Pentru a combate aceste provocari, este nevoie sa se promoveze centre parohiale de consiliere care sa asigure o pregatire adecvata vietii conjugale si familiale, dar si sa se organizeze mai bine asistenta pastorala a tineretului. (…)

In acest context, apare deosebit de importanta marturia de fraternitate dintre Catolici si Ortodocsi: sa prevaleze asupra divizarilor si disensiunilor si sa deschida inimile la impacare. Sunt constient de dificultatile pe care trebuie sa le infrunte, in acest domeniu, comunitatile catolice: urez sa se poata gasi solutii adecvate, in acel spirit de dreptate care trebuie sa insufleteasca raporturile dintre fratii in Cristos. In mai 2009, ati amintit cea de-a X-a aniversare a istoricei vizite pe care Venerabilul Papa Ioan Paul al II-lea a realizat-o in Romania. Cu acea ocazie, Providenta divina i-a oferit Succesorului lui Petru posibilitatea de a implini o calatorie apostolica intr-o Natiune majoritar ortodoxa, unde de secole este prezenta o insemnata comunitate catolica. Dorinta de unitate suscitata de acea vizita sa alimenteze rugaciunea si stradania de a dialoga in caritate si in adevar si de a promova initiative comune. Un domeniu de colaborare astazi deosebit de important intre Ortodocsi si Catolici priveste apararea radacinilor crestine ale Europei si a valorilor crestine, si marturia in comun asupra unor teme precum familia, bioetica, drepturile omului, onestitatea in viata publica, ecologia. Angajarea unitara asupra acestor argumente va oferi o contributie importanta cresterii morale si civile a societatii. Un dialog constructiv intre Ortodocsi si Catolici nu va intarzia sa fie ferment de unitate si de concordie nu numai pentru tarile voastre, dar si pentru intreaga Europa. (…)".

Romania, Banatul si mitropolitul Corneanu in atentia Papei

Inalt Prea Sfintia Sa Ioan Robu, conducator al Conferintei Episcopilor Catolici din Romania, ne-a facut, in exclusivitate, rezumatul celor mai importante puncte care au fost atinse la Vatican: „S-au discutat problemele care exista, printre altele s-a vorbit in legatura cu retrocedarile, referitor la lentoarea lor, sau in legatura cu dialogul ecumenic dintre noi si ortodicsi, despre distrugerea unor locasuri greco-catolice si, fara doar si poate, si tema catedralei Sfantul Iosif a fost prezenta".

Si episcopii catolici banateni au avut lucruri aparte de spus Sanctitatii Sale. Episcopul greco-catolic Alexandru Mesian din Lugoj ne-a dat detalii despre vizita la Vatican: "Am trimis inainte un raport amanuntit cu mai multe aspecte, cu probleme de organizare, de numar de preoti hirotoniti, biserici retrocedate sau neretrocedate, probleme ecumenice, probleme cu viata consacrata, adica a calugarilor, cu invatamantul catolic. Au existat in raport diferite capitole de acest fel pentru care fiecare dintre noi a dat cu precizie datele respective. Vizita ad limia apostolorum presupune ca episcopii trebuie sa calce pragul apostolilor. Lucrul acesta implica faptul ca la Roma este vizitat nu doar Papa ci si diferite dicastere sau ministere, pe anumite teme. Noi am facut vizite la toate acestea, toti se interesau, cunosteau foarte bine problemele din Romania si vizita aceasta a reprezentat pentru noi stabilirea unui contact, ca, atunci cand avem vreo problema, sa stim la cine sa apelam, pe cine avem superiori acolo. In afara de aceste vizite a fost facuta o prezentare a conducatorului episcopilor catolici, apoi cateva prezentari pe anumite teme. Fiecare episcop a stat de vorba si personal si in mod privat cu Sfantul Parinte Papa."

Despre intalnirea sa privata cu Papa, P.S. Mesian ne-a spus ca si-a tinut prezentarea in limba franceza, si ca a vrut sa prezinte numai aspecte frumoase, nedorind sa se planga, lucrurile mai putin frumoase existand deja in raportul preliminar. "Am vrut ca prezentarea mea sa ii fie o bucurie Papei. I-am spus Sfantului Parinte ca predecesorul meu in episcopat, episcopul dr. Ioan Balan, a murit in inchisoare si acum se pregateste beatificarea lui. Ca predecesorul meu, Ioan Plosacu, a supravietuit dupa 16 ani de inchisoare. Apoi i-am spus despre mine ca sunt de 16 ani episcop la Lugoj, in Banat - si Papa stia de Banat, ca e de la München, si oricum toti nemtii stiu ca in Romania e o felie care e Banatul - si ca am 45 de ani de preotie, din care 25 de ani in secret, ca preot in clandestinitate, ca in perioada de cand sunt episcop am hirotonisit 82 de preoti." Un alt punct abordat de P.S. Mesian a fost cel al ecumenismului banatean. "Aici este un model de ecumenism si de dragoste frateasca intre toate confesiunile din Banat, si am vrut sa-i spun asta Sfantului Parinte Papa. Totodata se stie la Vatican ca, pentru dieceza noastra de Lugoj, mitropolitul Banatului, Nicolae Corneanu, ne-a retrocedat toate bunurile. I-am spus Papei ca ne-a dat toate bisericile, casele parohiale, arhiva si biblioteca si chiar si ceva tablouri care s-au mai gasit. Am fost fericit ca Dumnezeu mi-a luminat mintea sa nu fac nici un atac la nimeni."

Si episcopul romano-catolic Martin Roos, din Timisoara, ne-a vorbit despre intalnirea sa cu Papa. Astfel am aflat ca Sanctitatea Sa cunostea foarte bine situatia diecezei din Timisoara, mai ales ca fratele sau, tot cleric, a fost acum cativa ani aici, pentru cunoasterea activitatii acestei dieceze, cu o delegatie din Regensburg. „Papa s-a referit la problemele de aici - era vorba de diferitele nationalitati ale locului, cele sapte sau chiar opt, daca includem si cea mai noua nationalitate catolica de aici, cea italiana – si a vorbit despre necesitatea slujirii sfintei liturghii in limbile materne ale acestor comunitati. Cunostea aceste aspecte si din urma raportului trimis. Stia si de restructurarea vechii dieceze de Timisoara prin migrarea germanilor, si reducerea numarului parohilor, in 1992, de la 172 la 71. De atunci s-au infiintat inca doua parohii – acum sunt 73. De asemenea, Sfantul Parinte a vazut ca pozitiva pastoratia tineretului condusa de catre centrul diecezan de tineret, sub indrumarea episcopiei. Sfantul Parinte a mentionat greutatile actuale ale tineretului si dorinta de a cauta impreuna noi cai spre o viata crestina."

Ca si concluzie a vizitei ad limina la Vatican, episcopul Martin Roos vede ajutorul Papei catre credinciosi, inclusiv ai diecezei de Timisoara, multumirea sa pentru coordonarea diferitelor programe in dieceza – care se vede si din vizitele canonice intreprinse de episcop, prin grija fata de clerul diecezan fata de credinciosii catolici. De asemenea, episcopul Roos ne-a vorbit si despre discutia sa cu cardinalul Kasper (al carui birou din Vatican, plasat, providential, pe Via della Conciliazione, l-a vizitat si reprezentanta Timpolisului, inainte de vizita ad limina a episcopilor romani), in legatura cu ecumenismul din Timisoara. „Cardinalul Kasper, care conduce Consiliul Pontifical pentru Promovarea Unitatii intre Crestini, m-a rugat sa il salut cu mare drag pe mitropolitul Nicolae Corneanu al Banatului."

Ramona Balutescu

www.timpolis.ro

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page