Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Unirea noastra cu Basarabia ar destabiliza Europa de Est!?!

Va amintiti? In cuvantarea sa din februarie 1991, rostita sub cupola Parlamentului din Dealul Mitropoliei, Mircea Snegur, presedintele de atunci al Republicii Moldova, vorbea despre identitatea noastra comuna, referindu-se la "romanii de pe ambele parti ale Prutului" si la "teritoriile romanesti sacre, ocupate de sovietici". In 1991, romana a devenit limba oficiala a Republicii Moldova, iar Tricolorul romanesc, cu o stema moldoveneasca, a fost adoptat ca steag national. In plus, "Desteapta-te, romane!", Imnul National al Romaniei, a devenit si Imnul Republicii Moldova. Era asteptata Unirea grabnica a celor doua tari. Era un moment solar, era Momentul! Din pacate, ratat.

Din cauza considerentelor geopolitice (Romania intra in sfera de influenta a Uniunii Europene, in timp ce Republica Moldova, membra a C.S.I, se situeaza in sfera de influenta a Rusiei, care ocupa Transnistria si Tighina), acest entuziasm initial se va ofili precum florile podurilor arcuite peste Prutul despartitor de frati.

Incepand cu 1993, Republica Moldova si Romania au inceput sa se distanteze. Presedintele Ion Iliescu declara ca Romania "nu poate absorbi un milion de rusi cu forta", in timp ce presedintele Mircea Snegur elaboreaza doctrina: "un popor, doua state". In anul urmator, distantierea creste: Constitutia Moldovei, adoptata in 1994, reia termenul de "limba moldoveneasca" in loc de "romana", deviza "Virtus romana rediviva" este inlocuita prin "Virtus Moldaviae rediviva", iar Imnul basarabean a devenit "Limba noastra". Incercarea, din 1996, a lui Snegur, de a reveni la denumirea limbii oficiale - "romana" - a fost respinsa de Parlamentul de la Chisinau, fiind considerata "o promovare a expansionismului romanesc". Pe parcurs, ideea Unirii Romaniei cu Moldova s-a diluat, ajungand a fi considerata improbabila, inclusiv din alte motive economice (desi majoritatea partidelor politice romanesti au sprijinit conceptul, cel putin teoretic, unirea ar reprezenta cel mai probabil o povara, deoarece Moldova este in prezent cea mai saraca tara din Europa). In iulie 2006, presedintele Romaniei, Traian Basescu, i-a propus lui Vladimir Voronin, presedinte in exercitiu al Moldovei, aderarea simultana a celor doua tari la Uniunea Europeana. Oferta a fost refuzata! Exista, desigur, si ratiuni politice: o eventuala unificare nu ar cuprinde decat acea parte a Moldovei aflata la vest de raul Nistru, deoarece Transnistria, aflata de cealalta parte a fluviului, refuza sa faca parte din statul roman. Oficialii transnistreni admit cauza unirii Moldovei cu Romania, atata timp cat Transnistria nu e inclusa. In plus, in urma declararii independentei regiunii separatiste Kosovo, ziarul moscovit "Pravda" afirma: "Astazi, pentru Moscova este mai importanta o alta problema: sa nu admita anexarea fostei Basarabii de catre Romania".

Evident, declaratia se incadreaza in ansamblul manifestarilor politice, diplomatice si militare ale luptei de influenta, in jurul Marii Negre. Miscarea pentru reunificarea Romaniei cu Moldova se situeaza, geopolitic, in randul fenomenelor pe care strategii OTAN le definesc ca un containment ("ingradire") al influentei Rusiei, in timp ce politica Transnistriei si a fortelor care, in Republica Moldova, se opun reunificarii, se situeaza in randul fenomenelor care manifesta si sustin influenta rusa, pe care se si bazeaza.

Asa se explica si faptul ca, trezindu-se vorbind singur precum cei cu cerebelul conservat in spirt si confirmand zicala populara potrivit careia "Cainele moare de drum lung, iar prostul - de grija altuia!?!", autoproclamatul presedinte al autoproclamatei republici nistrene, Igor Smirnov, a declarat, la Moscova, ca Transnistria este dispusa sa gazduiasca pe teritoriul sau elemente ale sistemului de aparare antiracheta rus, daca Rusia va cere acest lucru. (...)"Am declarat, de mai multa vreme, ca suntem pregatiti, am cerut mentinerea pentru totdeauna a prezentei militare ruse pe teritoriul nostru". Mai poti sa zici ceva?

"O eventuala unire a Romaniei cu Moldova ar destabiliza Europa de Est" - titreaza cotidianul rus "Nezavisimaia gazeta", considerand primii pasi in directia aceasta, ajutorul de 100 de milioane de euro oferit de statul roman Chisinaului (primele 25 de milioane urmand a fi primite - in pofida crizei generalizate - inca din anul acesta!), acordul privind micul trafic la frontiera, dar si deschiderea, dincolo de Prut, a postului "Publika TV", de catre controversatul multimiliardar Sorin Ovidiu Vantu (de la care, intre altele fie spus, am putea invata cum se pot scoate bani si din piatra seaca)! La randul lor, autoritatile moldovene au dat ordin sa fie desfiintat gardul de sarma ghimpata, de 360 de kilometri, de la granita moldo-romana, din 31 martie 2010 intrand in vigoare acordul dintre cele doua tari privind micul trafic de frontiera. In sfarsit, si locuitorii din satele apropiate pot sa viziteze nestingherit Romania (cetatenii romani treceau, de mult, fara vize, granita moldoveana!).

Inainte, fostul presedinte al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, respingea o asemenea unire, afirmand ca realizarea proiectului unionist va afecta suveranitatea si integritatea Republicii – aminteste ziarul rus. Potrivit directorului Centrului pentru Analize Strategice de la Chisinau, Serghei Nazaria, "inlaturarea sarmei ghimpate nu inseamna, deloc, pierderea statalitatii", considerand ca, dimpotriva, "Doar in comunicarea de zi cu zi, moldovenii pot sa inteleaga, definitiv, ca ei nu sunt romani, si sa traga anumite concluzii". Asa o fi! Mai stii??? Traian Basescu nu a ezitat sa recunoasca suveranitatea Republicii Moldova, respingand insa, categoric, semnarea unui nou Tratat de Frontiera cu Chisinaul.

Bucurestiul doreste sa semneze "un acord care sa vizeze regimul frontierei existente, asa cum a fost mostenita ea de la Uniunea Sovietica, si este necesar un astfel de tratat pentru a aduce modul de trecere de catre cetatenii moldoveni a frontierei spre UE, la standarde europene" - a declarat presedintele Romaniei, in timpul vizitei sale la Chisinau.

In acest sens, liderul roman asteapta pasi mai hotarati din partea Moldovei – considera cotidianul rus. Initiatorul unor asemenea pasi ar fi presedintele interimar, Mihai Ghimpu, care este si presedinte al Parlamentului, gazetarii moscoviti mentionand initiativele acestuia privind scoaterea din Constitutia tarii a sintagmei "limba moldoveneasca" si noile sale reforme administrativ-teritoriale. Conform acestor reforme, se doreste renuntarea la impartirea republicii "pe raioane" si revenirea la "vechea impartire, cea pe judete". De asemenea, se intentioneaza acordarea dreptului de vot nu de la 18, ci de la 16 ani. Desigur, toate aceste initiative sunt contestate de Partidul Comunistilor din Republica Moldova (PCRM), care considera ca tocmai schimbarile constitutionale propuse ar duce la unirea Republicii Moldova cu Romania. "Daca, in Constitutie, va fi introdusa sintagma «limba romana», acesta va fi primul pas pe calea unirii Republicii Moldova cu Romania. Pentru unionistii din Republica, acest gest simbolic este foarte important" - a declarat deputatul comunist Mark Tcaciuk.

Initiativele lui Ghimpu au provocat divergente chiar in cadrul Aliantei pentru Integrare Europeana (AIE) – continua "Nezavisimaia Gazeta". Astfel, liderul Partidului Democrat, (ex-comunistul) Marian Lupu, care, schimbandu-si doar "blana", nu si naravul, considera ca modificarea denumirii "limbii moldovenesti" in limba romana va provoca o scindare a societatii, si propune, nici mai mult, nici mai putin, in conditiile de saracie cumplita a basarabenilor, desfasurarea atat de costisitoare a unui referendum. Mai mult, impotriva amendamentelor propuse la Constitutie se pronunta pana si Comisia de la Venetia. Presedintele ei, Gianni Buquicchio, care a efectuat luna trecuta o vizita oficiala la Chisinau, recomanda amanarea schimbarilor pana dupa alegerea unui presedinte al Republicii Moldova.

De altfel, aceasta este doar partea vizibila a integrarii Republicii Moldova in Romania (!!!), subliniaza cotidianul rus, amintind de decizia autoritatilor moldovene de a introduce, in scoli si universitati, cursul de "Istorie a Romaniei", unde Moldova este denumita Basarabia si considerata parte integranta a teritoriului romanesc. De asemenea, Romania a majorat, de la 4.000 la 5.000, numarul de locuri pentru cetatenii moldoveni in institutiile de invatamant superior, 700 fiind fara plata.

De curand, pentru cetatenii Republicii Moldova a fost implementata o procedura inlesnita de obtinere a cetateniei romane. Potrivit ziarului rus, "cotropirea" Republicii de catre Bucuresti a continuat prin deschiderea a doua noi posturi de televiziune romanesti: "Jurnal TV" si "Publika TV".
Cu exceptia liderului democrat, actuala Putere de la Chisinau elaboreaza un proiect unionist. Insa, dupa cum declara politologul rus Zurab Todua, va fi dificil sa se forteze realizarea acestui proiect, fiindca: "Imediat ce Romania va formula in mod oficial pretentii teritoriale fata de Republica Moldova si Ucraina (n.n.- ???), se vor face auzite suspiciuni «fatise» si in ceea ce priveste granita romano-ungara, si romano-bulgara. Deocamdata, Moscova urmareste in tacere evenimentele, considera Todua.

Am spune ca, mai degraba, Rusia ramane intr-o fireasca si diplomatica espectativa, din (macar) doua motive: pe de o parte, pastrand distanta fata de virtualul (deocamdata!) scut antiracheta al fortelor nord-atlantice, pe de alta parte - pentru ca, inca din septembrie 2008, a demonstrat lumii ca detine o racheta capabila sa-l strapunga! Va reamintim ca, la vremea aceea, rusii au testat, cu succes, o racheta intercontinentala cu focoase multiple, lansand-o de pe un submarin, iar proiectilele si-au atins tintele pe poligonul Kura, din peninsula Kamceatka, in Extremul Orient rus.

Cu toate acestea, intre ciocan si nicovala aflandu-se, Romania a acceptat invitatia administratiei Obama de a gazdui interceptoare de rachete, ca parte a scutului american. Mai nou, si bulgarii si-au dorit "o jucarie" similara, asa ca... "Rusia asteapta explicatii si de la Bulgaria, privind aderarea surpriza a Sofiei la noul proiect de aparare antiracheta al SUA in Europa", a declarat, in Nicaragua, ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov.

Dupa cum cunoasteti, de la bun inceput, Rusia si-a manifestat nu atat ingrijorarea in legatura cu decizia Romaniei, cat mai degraba surprinderea in fata unei asemenea "obraznicii", in pozitia ursului siberian, nepieritor stapan al Europei de Est. Lavrov a cerut, asteptand, probabil, in continuare, explicatii multumitoare din partea oficialilor romani. Zicea Vasile Parvan: "Poporul care constientizeaza procesul istoric prin care trece are toate drepturile sa se legitimeze in istoria universala".
Sa constientizam, asadar, timpul pe care il parcurgem!

MARIANA CRISTESCU

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page