Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Biografia lui Ion Ioanid, „un Soljenitîn român“, dezbatuta la ICR în seria „Caractere“






Marti, 28 mai 2013

Seria de dezbateri „Caractere – biografii emblematice ale detentiei politice din Romania“ continua marti, 28 mai 2013, ora 17.00, la Institutul Cultural Roman (Aleea Alexandru 38, Bucuresti), cu o intalnire dedicata detinutului politic Ion Ioanid, autorul volumului Inchisoarea noastra cea de toate zilele.

In deschidere, va fi proiectat filmul Un Soljenitin roman: Ion Ioanid, din seria Memorialul durerii, proiectia fiind urmata de o discutie moderata de Lucia Hossu Longin la care vor participa prof. dr. Manuela Cernat, critic de film, editorul Georgeta Dimisianu si Ion Radu, fost detinut politic. Actorul Armand Calota va citi fragmente din volumul Inchisoarea noastra cea de toate zilele, publicat in anul 1991 la Editura Albatros si reeditat de Humanitas. Cartea este o monumentala fresca a vietii detinutilor din inchisorile comuniste, comparabila in multe privinte cu scrierile lui Aleksandr Soljenitin.

Accesul publicului este liber, in limita locurilor disponibile.

Ion Ioanid s-a nascut la 28 martie 1926 in comuna Ilovat, judetul Mehedinti (tatal sau, Tilica Ioanid, boier si ministru, a decedat in 1940). Tot la Ilovat a fost botezat de preotul din sat, avandu-l ca nas pe Octavian Goga, cu care tatal lui a fost prieten nedespartit de-a lungul intregii vieti. In 1949 a fost arestat si anchetat pentru o presupusa actiune de spionaj, dar dupa cateva zile a fost pus in libertate, din totala lipsa de probe. Securitatea fusese de abia infiintata, prin reorganizarea serviciului Sigurantei Statului, si nu isi definitivase inca metodele de actiune.

In iulie 1952 este insa arestat din nou, de aceasta data judecat si condamnat la 20 de ani munca fortata. Dupa un scurt popas in Jilava si Oradea, este trimis, impreuna cu un lot numeros, la mina de plumb de la Cavnic, de unde, in primavara anului urmator (1953), evadeaza impreuna cu alti cativa detinuti. Dupa cateva luni de libertate traita in clandestinitate, este prins si se intoarce inapoi in temnita, printre camarazii sai. A executat 12 ani de inchisoare, trecand prin cele mai grele spatii carcerale.

Va fi eliberat in 1964, o data cu eliberarea generala a tuturor detinutilor politici, iar dupa cinci ani, in 1969, reuseste sa emigreze in Republica Federala Germania, unde i se acorda azil politic. Stabilit la München, lucreaza in primul an ca muncitor necalificat. La circa un an de la stabilirea sa in Germania, a fost angajat de Departamentul Romanesc al postului de radio Europa Libera, de la microfonul caruia s-a adresat timp de aproximativ 24 de ani romanilor, informandu-i si imbarbatandu-i.

Prima editie a cartii Inchisoarea noastra cea de toate zilele a aparut la Editura Albatros in 1991, in cinci volume, gratie editoarei Georgeta Dimisianu, iar a doua la Humanitas, in trei volume. Lucrarea a fost remarcata atat de critica literara, cat si de cei interesati de memorialistica de inchisoare ca document istoric sau psihologic. In aceasta opera, Ion Ioanid reuseste, printre altele, sa zugraveasca o intreaga galerie de caractere umane. Se pare ca acest lucru l-a interesat cu precadere, caci este semnificativ faptul ca, atat la inceput, cat si in ultimele pagini ale volumului al V-lea, face consideratii despre „caracter" si „caractere".

Ion Ioanid s-a stins din viata in octombrie 2003, la München, departe de tara in care – si pentru care – a suferit. Monumentala sa opera, Inchisoarea noastra cea de toate zilele, pe care ne-a lasat-o mostenire, nu este doar literatura, sau nu este in primul rand literatura, ci un document cutremurator, scris de o personalitate fara repros a detentiei politice.
Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page