Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

In cautarea muzicii adevarate

Prof. Gloria Ghidiceanu

Peste tot in jurul nostru muzica. De toate felurile si de toate intensitatile: la piata - volum maxim, la supermarket - in surdina, in masini "tari"- decibeli pe masura si teribilism cat cuprinde.

Desi termen popular, desi fiecare o asculta, multi nu stiu ce este de fapt muzica. De ce avem indispensabil nevoie de ea?

Arta subtila, muzica stabileste prin caracterul ei atmosfera potrivita fiecarei situatii. Specificul si scopul ei este intotdeauna precis, fara inversiuni. (Cum ar arata un club de noapte cu muzica de clavecin si orga sau o liturghie cu acorduri de jazz?!) Lucrurile sunt clare: pentru un anumit loc si timp se preteaza o anumita muzica.

In linii generale, muzica este compusa din cateva elemente (precum ingredientele unei prajituri), cele mai importante fiind melodia, ritmul, armonia, amplitudinea (nuantele). In raport de prezenta si echilibrul acestora, caracterul unei muzici poate fi linistitor, inviorator, tulburator, sacru sau profan.

Este un fapt demonstrat ca a asculta muzica, voluntar sau involuntar, inseamna sa raspunzi la ea. Din punct de vedere fiziologic, stimulii muzicali, cand intra in corp, trec mai intai prin talamus, care se afla sub creier. Aceasta inseamna ca in nici un fel nu putem sa impiedicam inregistrarea ei in organism (decat daca ne astupam urechile). A asculta muzica este practic o experienta emotionala. Pe masura ce ascultam, secretiile glandulare ne modifica starea de spirit si produc ceea ce psihologii au numit raspuns afectiv. Cu alte cuvinte, organismul nostru reactioneaza diferit la muzica ascultata, in functie de calitatea acesteia. (De exemplu, daca sunteti "un clasic", (v)-ati observat reactia - normala, de altfel- atunci cand vecinul dumneavoastra, iubitor de manele si posesor al unui sistem audio performant si-a savurat noile hituri chiar in orele de liniste).

Efectul muzicii este unul imediat. Istoria biblica ne ofera in acest sens exemplul imparatului Saul, care, atunci cand era suparat si deprimat, "se trata" cu acorduri de harpa in interpretarea tanarului David. Ca prin minune, echilibrul psihic si emotional al imparatului era restabilit in doar cateva momente. Si astazi se practica acest tratament prin muzica (meloterapie), care ajuta la vindecarea unor boli, in special psihice.

Oare, cum suna muzica lui David si de ce era aceasta atat de binefacatoare? (Mai) exista si astazi muzica "sanatoasa"? Daca il intrebi pe un tanar acest lucru, probabil iti va spune ca muzica adevarata, "Klumea", se gaseste pe MTV sau pe Atomic. Un indragostit va raspunde ca cea romantica este muzica adevarata; cei fara prea multe pretentii voteaza pentru manele, iar altii, ce-i drept, mai putini la numar, inclina raspunsul catre Bach si Mozart.

Logica si bunul simt ne spun ca adevarul trebuie cautat in acea muzica ce produce efecte pozitive vizibile in viata omului, atat in gandirea, cat si in comportamentul sau.

De obicei ne multumim sa ascultam ce ni se ofera, nemaigandindu-ne ca o anumita muzica ne poate face mai mult rau decat bine, desi o ascultam cu cele mai bune intentii. De exemplu, o muzica ritmata provoaca oboseala psihica si fizica; aceasta ii antreneaza pe cei care o asculta in miscari necontrolate, miscari care, potrivit specialistilor, pot conduce in timp la imbolnaviri de epilepsie. De asemenea, o muzica puternic ritmata, ascultata la volum tare, conduce la diminuarea sau chiar la pierderea auzului. Se stie ca valoarea normala a pulsului unui om este de 70-80 de batai pe minut. Medicii au demonstrat ca daca bataile ritmice ale unei melodii depasesc aceasta cifra (o melodie ritmata obisnuita, cuprinde aproximativ 300 de batai ritmice pe minut!), tensiunea cardiaca si emotionala creste proportional.

In aceeasi categorie a efectelor negative, pe langa muzica ritmata, mai exista un tip de muzica, aparent linistitoare, (dar atat de inselatoare), de tipul aceleia care te impresioneaza pana la lacrimi; aceasta te face sa fii rupt de realitate sau mai pe romaneste "cazut in butoiul cu melancolie". Aceasta muzica "siropoasa","leganata" face de obicei apel la emotii, sentimente, inspira ganduri indecente; ea creeaza mai degraba depresie decat liniste sufleteasca, in unele cazuri cu consecinte grave.

Adevarata muzica, "muzica lui David", se diferentiaza de surogate. Ea este numita si muzica spirituala sau culta, pentru ca se adreseaza in special ratiunii omului. Ascultata (cu urechile), dar mai ales "gandita", aceasta muzica ne dezvolta capacitatile intelectuale, ne face mai calmi, mai buni, mai amabili, mai rabdatori, mai prietenosi, iar cel mai important este faptul ca ne aduce mai aproape de Dumnezeu. Accentuand aceasta idee, un comentator biblic afirma: "Muzica cea sfanta va conduce mintea spre adevar si va reinviora dorintele spirituale ale sufletului pentru o cunoastere divina; ea va indeparta mintea de la lucrurile usoare si o va indrepta spre Dumnezeu; imaginatia se va lumina si starea morala se va inalta. Ascultatorii vor fi pregatiti pentru ganduri si actiuni curate".

Aceasta muzica se mai aude din cand in cand prin salile de concerte sau prin biserici si pentru ca depinde de un anumit timp si spatiu, care intr-o oarecare masura ne apartin, este spre binele sufletului nostru sa pornim in cautarea ei.

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page