Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Daca n-ar fi, lumea s-ar prapadi ; Pledoarie pentru conservarea apei!...



Apa este elixirul vietii. Alaturi de lumina solara, aer si hrana, apa constituie parte integranta a existentei lumii vii: vegetale si animale.
Fara apa, organismul uman poate trai in jur de 6 zile, fara aer 10 minute (cu unele exceptii) si fara hrana 40 de zile. Criza apei potabile si a hranei vor constitui marile suferinte ale viitorului.
Se spune ca lumea a pierit de ape (vezi Potopul), iar urmatoarea disparitie va fi cauzata de foc (razboaie, seceta indelungata, scaderea cantitatii de apa dulce, industrializare, poluare, deversari toxice). Doamne, rea este setea cand te afli in desert, la temperaturi insuportabile si cu oazele secate. Deshidratarea este crunta, chinuitoare si se pare ca va fi moartea viitorului. Din aceste considerente, omenirea, in curs de explozie demografica, si scaderea continua a resurselor de apa dulce, va trebui sa ia din timp mijloacele de protejare a apei, prin cele mai diversificate cai. Referindu-ne la frumoasa si bogata noastra tara, un adevarat colt de rai si sub aspectul multimii apelor curgatoare, care, asemenea unor artere vii ce pleaca radiar din Carpati, traverseaza relieful variat si se varsa in Tisa, Dunare si Marea Neaga in final, alaturi de multitudinea de lacuri si balti si batranul Danubiu consideram ca suntem inca fericiti. Protectia mediului inconjurator, intre care si protectia apelor dulci, este o misiune de onoare a ministerului de resort, dar si a tuturor cetatenilor acestei tari.
Am mai scris acum cativa ani despre "minunatia" de obiecte si gunoaie ce le-am gasit pe Mures si pe malurile lui, cu ocazia unei vacante petrecute in zilele caniculare la locul de varsare a Ariesului in Mures, in apropierea satului natal. Printre peturile de plastic, grinzi, gunoaie si animale moarte, taranii spalau graul atacat de taciune. Cand eram copil, apa Muresului era curata ca lacrima (exceptie, marile viituri) si multi oameni o foloseau la spalat si chiar la baut. Pacat sa ne batem joc de apa Iordanului – pentru transilvaneni. Poluarea apei dulci in tara noastra are surse multiple: platformele industriale, fabricile de prefabricate, fabricile de zahar, topitoriile de in si canepa, fermele de animale de mari dimensiuni prin dejectiile deversate in emisarii naturali, multitudinea de balastiere de pe malurile raurilor, viiturile mari din timpul inundatiilor, depozitarea unor deseuri toxice din tara si strainatate, multimea de microhidrocentrale, care nu-si respecta normele de functionare, ambarcatiunile de pe rauri si fluvii navigabile. Masurile concrete de prevenire a poluarii apelor, in special, si a mediului ambiant, in general, sunt prevazute in legi si norme specifice fiecarei unitati care poate contribui la poluarea mediului ambiant. Dragostea de natura ce ofera oamenilor trairi estetice unice trebuie cultivata la elevi in clasele gimnaziale, alaturi de actiunile de protectie. Inca din clasele mici trebuie sa se predea discipline precum: ecologie, educatie civica si religie. Apele mari, viiturile si apele tulburi aduc si multe necazuri, cu ocazia inundatiilor ciclice care apar in tara noastra si l-am cunoscut din copilarie cand apele Muresului acopereau aproape in intregime culturile. Marile inundatii au aparut si in ultimul timp avand cauze multiple: unele cosmice – ploi multe, topirea brusca a zapezilor montane, dar si din cauze create de om: taierea masiva a padurilor (masacrele verzi din Carpati), lipsa unor lacuri de retentie a viiturilor, lipsa regularizarii cursurilor de apa, asezarile omenesti pe malul apelor, nerespectand normele de sistematizare s.a. Cand in raurile si lacurile noastre nu vom mai gasi pesti din diverse specii, raci si nu vor mai canta broaste si nu vor mai cuibari pasari de apa in stufaris – peisajul va fi de "natura moarta".

CORNEL PODAR

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page