Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Constitutia imaginatiei



Si asa arata cum arata societatea omeneasca, dar cum ar arata fara o reglementare constitutionala a faptelor. Inca nu s-a pus in discutie in nici un forum "libertatea faptei", adica nici o fapta sub incidenta penalitatii.  "Libertatea cuvantului" a facut insa epoca incercandu-se cu disperare ca macar el, "cuvantul", oricare ar fi, sa nu mai aiba consecinte penale. Cat priveste "imaginatia" chiar daca s-ar vrea, nu poate fi reglementata de nici o constitutie. Ea nu se supune nici unei autoritati, nu poate fi controlata decat fiecare cu sine insusi, determinandu-se reciproc intr-o coabitare de cele mai multe ori nefericita.
Zona de existenta in care imaginatia devine foarte daunatoare este religia, pentru ca ea lucreaza in realitatea imperceptibila fiintei umane. Tocmai de aceea are nevoie de o constitutie care sa-i reglementeze atat exprimarea cat mai ales implementarea in notiuni candidate la principii de traire. De aceea Sfanta Scriptura ni s-a dat ca un ghid de fapta, de cuvant, dar si de gand care se poate dovedi traire in fapta. Si daca realitatea perceptibila mai obliga la cate ceva, realitatea imperceptibila fara ghidul scripturistic este pe cat de tentanta, pe atat de falsa.
Pentru ce, - de exemplu -, ar fi nevoie, la ce ajuta, produsul imaginatiei care a fost numit CENTAUR, adica fiinta inchipuita jumatate om, jumatate cal sau SIRENA jumatate femeie, jumatate peste. Nu este o degradare a realitatii perceptibile? Este vorba de o imaginatie primitiva inocenta sau este vorba de o speculatie ideatica inteligent folosita in stricarea constitutionalitatii existentei?
Hibridul "stiintifico-fantastic" este o absurditate. Ori stiintific, ori fantastic. Pacaleala. Odata acceptata aceasta delicioasa minciuna, stiinta este compromisa chiar daca ni se pare numai o joaca, iar religia care ar trebui sa oglindeasca ordinea divina devine o incertitudine, un apanaj al trairilor temporale incerte, fara nici o legatura cu vesnicitatea.
Extraterestrii, fiintele ceresti, cum ii numeste Scriptura, ajung in exprimari de Hollywood niste stalcituri care nu-si au locul in uratenie printre fiintele de pe pamant si se vor in acelasi timp produsul cel mai calificat al imaginatiei despre realitatea cereasca imperceptibila. Aceasta industrie de produse ideatice imaginare se dezvolta cu o nerusinare de neoprit, ceea ce dovedeste ca in toata treaba aceasta omul este numai o victima a spiritului rau biciuit sa traga la carul lui cu desertaciunile de pe urma. Nu cred ca omul de la sine - oricat ar fi de degradat - este in stare sa produca prin imaginatie proprie asemenea figuri si reprezentari imagistice. El n-a vazut niciodata in realitatea in care exista, CENTAUR, SIRENA sau TRAPEZOID schirnov. In afara de irational, doare si uratirea in locul infrumusetarii. Un om de stiinta adevarat, un teolog pe picioarele mintii sale, un artist cat de cat decent cu arta lui, nu ajung la asemenea reprezentari penibile.
Ca aceste cateva exemple din miile care umplu pamantul sunt doar niste acceptabilitati copilaresti pe care lumea nu le ia in serios, este inca o amagire de proportii. De fapt este desertul meniului nostru zilnic cu o forta de dependenta de care nu ne dam seama. Niste preparate gata de consum. Nici macar Darwin nu a specificat in evolutionismul sau ca faza de trecere de la animal la om este centaurul sau sirena, sau ca omul care vine din primate va avea ultima infatisare ca extraterestul din fictiunile imaginatiei la zi. Cum se zice, daca ar putea privi din mormant la ce fel de extraterestrii se asteapta lumea de azi sa fie vazuti venind din cer, prin oglinzile observatoarelor ultramoderne, realitate perceptibila, ar contrasemna anuland evolutionismul pe care l-a propovaduit.
Sunt intrigat. Mi-ar placea sa vad omul secolului nostru preocupat de ceva mai frumos, mai inalt, mai demn de el. Aici nu e vorba de necredinta, de alegere gresita voluntara sau involuntara, este vorba de o degradare acceptata ca o distractie fara de vina. Cu atat mai rau.
Ce frumuseti de fiinte sunt in locurile ceresti, ce fel de locuitori minunati ai planetelor fara de numar din spatiile infinite, ce fel heruvimi si serafimi care slujesc slavei lui Dumnezeu la tronul Sau, ce fel de lumi si lumi vesnice catre care imaginatia omului sa nu poata avea exprimarea desarta!
Poate parte importanta in salvarea omenirii este salvarea imaginatiei ei despre lumile ceresti. De ce si cum mai urat in cer decat pe pamant. De ce invazie extraterestra pentru ocuparea pamantului cand lectia cea dreapta este rapirea oamenilor mantuiti de Domnul Isus Hristos pentru locurile pregatite de El? Se poate vorbi de alternativa?

Benone Burtescu

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page