Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Arhiepiscopul Calinic din vatra lui Neagoe Basarab si „Mersul printre stele”


  Maria Diana Popescu        
    
O carte cu izvoare spre universalitate, o carte de invatatura si de meditatie, care actioneaza in mod convingator asupra cititorului, il determina sa indrageasca adevarul surprins in sensul organic, atunci cind el se afla in divergenta cu realitatea, in dezacord sau in lupta cu sinele. „Mersul printre stele", in paginile careia Inalt Preasfintitul Calinic, Arhiepiscopul Argesului si Muscelului netezeste calea catre armonia divina, este o carte de citit in zile de sarbatori, in tot ceasul, in toata vremea, o carte pentru regasirea echilibrului de sine, o carte de intelepciune, filosofie, credinta, conciziune, simplitate si profunzime, innoire si traditie, metafora si idee, o carte care continua traditia sufleteasca a credintei hristice romanesti. Insa, inainte de toate, raspunde neintirziat dragostei lui Dumnezeu pentru om, una din marile taine ale vietii, cu o forta tulburator de frumoasa, care odata instalata in launtrul nostru devine inepuizabila. I se adauga personalitatea umana in complexitatea determinarilor ei naturale si antropologice, sociale si individuale, i se adauga experienta omului religios aflat in mijlocul contradictiilor mistuitoare moderne, ca focare prin care trec, unindu-se, ideile filosofice, in alcatuirea unui mozaic esential, axiologic.
Dante isi incheia „Paradisul", cel din urma volum din „Divina comedie", cu un vers uimitor: „Iubirea care misca sori si stele". Iubirea de Dumnezeu si de aproapele, iubirea de vesnicia care ne da roata, „dorul lui Dumnezeu, care se pravaleste asupra noastra prin Intruparea lui Iisus", citatele celebre pe care se sprijina marturisirile de credinta, sint germenul, starea de creatie, drumul si constanta, in jurul carora se desfasoara „Mersul printre stele". Inrudite cu sporirea dragostei pentru Dumnezeu, dar si pentru aproapele nostru, reflectiile autorului vorbesc despre insemnatatea vietii si a slujirii adevarului prin cunoastere si prin descoperire, despre (re)zidirea in tipar crestin, despre (re)gasirea caii care ne innobileaza ca persoana umana in dialog cu Persoana divina. Demersul literar este unul de impartasire din apa cu sfintite reflexe a uriasului fluviu in curgerea vesnica spre gura de varsare in Domnul. Solomon scrie in cartea Pildelor sale (XVIII, 4): „Vorbele (iesite) din gura omului sunt ape fara fund; izvorul intelepciunii este un suvoi care da peste maluri". Sa sorbim din apa cuvintelor intelept rostite, care curata si satura sufletul. P.S. Calinic Argatu scoate din adincuri adevaruri care vor dainui ca niste lumini peste veacuri, valabile pretutindeni, in toate timpurile, aduce la suprafata comori si trairi, ingrijorari si atitudini crestine, dar si bucuria de a fi sincer cu Dumnezeu si cu sinele. In sensuri noi, cartea depaseste imunologic silogisme si semnificatii verbale postmoderne, care au palit deja, au incetat sa mai descopere lumea. Ea nu are numai scop de slujire lui Dumnezeu, ci si de vestire intru credinta! In ea se infatiseaza insasi fiinta Domnului, mult mai pretioasa decit toate cele ce pot fi vazute si atinse. Este ca o sageata luminoasa care strabate prin lucrurile si prin constiintele umane, neomorindu-le, ci inviindu-le intru „cinstire biruitoare, adevar si bucurie". „Inima noastra este ceasul de la mana lui Dumnezeu."
Sa aratam ora exacta in iubirea lui Dumnezeu, pentru a nu ne prapadi „mersul printre stele", scrie condeiul inegalabil al I.P.S. Calinic, Arhiepiscopul Argesului si Muscelului. De fapt, intreaga sa opera, plina de intelepciune si de indreptare, aminteste de marii ginditori ai lumii, la care, de altfel, face deseori trimitere. Ideea de prestigiu pe care o intrupeaza cartea este importanta fiintarii in lumina dumnezeiasca. Acea fiintare deschisa omului atunci cind rataceste departe de adevar, cind lumea devine pentru el o povara. In epoca aceasta de lupta, indoieli, dezamagiri si idealuri false, aceste intelepte cugetari, aceasta armonie intruchipata in „Mersul printre stele" poate actiona categoric asupra sufletului ratacit. Spiritul nostru este foarte receptiv, iar forta adevarurilor enuntate poate influenta binefacator si util, poate insufla energie si sustinere puterilor noastre, precum aceasta pilduitoare insemnare de la pagina 106: „Sa meditam cu mai multa cuprindere la oamenii inteligenti care isi petrec timpul cu poezia si cu stiinta. Doar cei neintelepti se ocupa cu viciile inrobitoare, somn si certuri interminabile. Romanii stiu mai multe lucruri sa faca. Romanul este cel mai priceput european!". Sau, incheind apoteotic: „Cel inteligent si cu frica de Dumnezeu isi va sfinti mintea intru rodnica lucrare obsteasca si nu in gilcevi nesfarsite."

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page