Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Remember, Vizita lui Iorga la Targu-Mures

O personalitate de exceptie a culturii romanesti, care a excelat mai ales in domeniul istoriografiei. Nicolae Iorga, un savant de renume mondial, a sfarsit brutal, in noaptea de 26 pe 27 noiembrie 1940, sub gloantele unei bande legionare. Un destin tragic pentru un om care nu folosise in viata lui decat "arma" cuvantului incisiv. La 67 de ani de la moartea sa, incercam sa rememoram acele clipe, dar si vizita pe care marele om de cultura a facut-o in 1922, la Targu-Mures, aprecierile sale vis-à-vis de obiectivele vizitate in oras si de activitatea orientalistului muresean Antalffy Endre, un om pe care Iorga il aprecia in mod deosebit.

Istoric de mare cuprindere intelectuala, Nicolae Iorga (1871-1940) a fost si un prolific scriitor, redutabil critic literar, dar si un foarte bun profesor si ziarist. Ca om politic nu a excelat, credulitatea sa in aceasta materie fiind proverbiala. Implicarea lui Iorga in politica a avut loc dupa 1899, sub impulsul necesitatilor momentului, in primul rand realizarea statului national unitar roman. S-a integrat la inceput in Partidul Conservator, pe care il va parasi in 1910, fondand impreuna cu A.C.Cuza, Partidul Nationalist Democrat, iar in plina criza economica, Iorga a fost si prim-ministru (aprilie 1931 - iunie 1932). A fost printre cei care au sustinut Monarhia ca institutie, dar si printre primii care nu au trecut cu vederea abuzurile si greselile regilor. Putini sunt cei care stiu ca pana si Carol al II-lea - caruia Iorga ii fusese profesor in tinerete - nu indraznea sa aiba vreo replica la adresa fostului sau profesor, care nu ezita sa-l critice ori de cate ori avea ocazia. Prin discursurile si articolele sale, Iorga a condamnat ideile si practicile fasciste, fapt care va atrage ura legionarilor. Declararea celui de-Al Doilea Razboi Mondial si victoriile Axei au impus modificarea orientarii politicii externe a Romaniei. Chiar si in acest context, Iorga a protestat fata de cedarile teritoriale ale Romaniei din vara anului 1940 si a fost unul dintre participantii la Consiliul de Coroana din 27 iunie 1940, care a sustinut ideea de rezistenta armata fata de URSS.

Vremea rafuielilor

Pe data de 28 martie 1938, conducatorul miscarii legionare, Corneliu Zelea-Codreanu i-a adresat profesorului Nicolae Iorga o scrisoare injurioasa. Acest fapt - care a fost folosit drept pretext de Carol al II-lea pentru a incepe o actiune deschisa impotriva legionarilor - va atrage si mai mult ura acestora din urma fata de Iorga. Acestia l-au considerat responsabil moralmente de moartea lui Corneliu Zelea-Codreanu si a altor 12 capi legionari, ordonata (1938), in fapt de Carol al II-lea, cel care nu dorea un rival politic de talia comandantului legionar. De altfel, inca din 1934, Iorga primise scrisori de amenintare cu moartea din partea legionarilor, dar profesorul se obisnuise sa-i sfideze cu mult calm. Proclamarea Romaniei ca stat national-legionar pe data de 14 septembrie 1940 a oferit legionarilor ocazia mult asteptata a rafuielilor de ordin personal. In aceeasi noapte in care a fost asasinat Nicolae Iorga, in padurea Strejnic de langa Ploiesti, acestia au mai asasinat in inchisoarea Jilava, inca 65 de detinuti politici, printre care Gheorghe Argesanu, Gabriel Marinescu, Victor Iamandi, Mihail Moruzov, Ion Bengliu, s.a., fosti fruntasi politici, generali si ofiteri superiori, fosti lucratori in serviciile secrete romanesti. La cateva ore dupa asasinarea lui Iorga a urmat asasinarea profesorului universitar - specialist in economie - Virgil Madgearu, in padurea Snagov, in apropiere de Bucuresti, cunoscut si el pentru vederile sale anti-legionare. Crima devenise o banalitate, iar abuzurile o stare de fapt curenta. Cu cateva ore inainte de a fi ridicat de legionari de la locuinta sa de la Valenii de Munte, profesorul Iorga scrisese o poezie scurta intitulata simplu, dar premonitoriu, "Testament". Prin puterea mesajului pe care il transmit, primele doua versuri impresioneaza chiar si acum, peste ani: "A fost taiat un brad batrani Fiindca facea prea multa umbra…"

Targu-Mures, un oras modern

Profesorul Iorga a cutreierat prin tara, ocazie cu care si-a facut si multe notite pe marginea celor observate. Mai tarziu, in 1934, le-a valorificat publicandu-le in volumul intitulat "O viata de om, asa cum a fost". In vara anului 1922, Iorga plecase din Bucuresti spre Bistrita-Nasaud, prin satele din Valea Bargaului, locuri a caror frumusete l-a impresionat in mod cu totul deosebit. De aici a plecat spre Reghin, iar pe data de 22 august 1922 a ajuns la Targu-Mures. Vizitand orasul, Iorga a petrecut mult timp in fata magazinelor, dar si in Palatul Culturii unde a apreciat foarte mult vitraliile. "O larga alee marginita de cladiri in adevar frumoase, spunea Iorga aflat in centrul orasului (actuala Piata a Trandafirilor), hoteluri si pravalii cu totul moderne. Daca nu e niciun monument public s-au strans documente pretioase, de viata si de arta populara, tesatorie, cusaturi, oale, in micul muzeu adaus la scoala de meserii…" Scenele pictate din Palatul Culturii au produs si ele o vie impresie asupra savantului. "…Viata taraneasca a secuiului, scria Iorga in notitele sale, a fost studiata si stilizata pentru a da un caracter de incontestabila, noua, proaspata frumusete…Aici (Palatul Culturii – n.a.) sunt sali de conferinte, este o biblioteca, un muzeu cuprinde numeroase panze, intre care unele chiar foarte bune". Insa cea mai profunda impresie i-a produs vizita pe care a facut-o la Biblioteca Teleki. "In vechea casa a lui Samuil Teleki, colectiile lui se arata, prin amabilitatea directorului actual, a notat Iorga…Cele mai rare produse ale imprimeriei, incepand cu Biblii, se insira pe rafturi sub linia portretelor altei epoci, pe cand deasupra se boltea coperisul crapat de ani…"

Incurajarile lui Iorga pentru orientalistul muresean Antalffy Endre

Cu ocazia vizitei sale la Targu-Mures, Iorga l-a cunoscut pe Antalffy Endre, despre ale carui preocupari luase cunostinta cu mai mult timp inainte. Orientalistul muresean a fost apreciat si incurajat de Iorga sa continue studiul documentelor turcesti, arabe si persane din nevoia de a intocmi un "corpus" de documente orientale, care faceau referire la Tarile Romane. La putin timp dupa aceasta discutie, Antalffy Endre a plecat la Istanbul unde a studiat memoriile lui Evlia Celebi, un celebru calator turc din secolul al XVII-lea. O parte din aceste traduceri Antalffy le-a trimis si lui Iorga, la Bucuresti, in 1932. Iorga le-a apreciat valoarea si le-a publicat in Buletinul Comisiei Istorice a Romaniei. De asemenea, Iorga l-a invitat pe Antalffy sa sustina cateva conferinte la Institutul Sud-Est European continuand apoi sa mai valorifice si alte cercetari ale orientalistului muresean, dar nefastul an ’40 a intrerupt aceasta colaborare, intrerupere ce parea a fi doar una temporara. Cateva luni mai tarziu, dupa Diktatul de la Viena, Iorga murea sub gloantele asasinilor legionari. S-au mai pastrat pana azi cateva scrisori care reliefeaza aceasta legatura dintre marele savant Iorga si distinsul orientalist muresean Antalffy.

Nicolae BALINT

CASETA 1

"Domnule Iorga, in drumul spre guvernarea Romaniei, "Partidul Totul pentru Tara" nu se impiedica de nicio persoana, oricine sa fie si oricat de sus pusa. Actiunea dumneavoastra fata de "Partidul Totul pentru Tara" este indreptata contra Tarii, ca Tara si-a pus nadejdea in acest partid. Pentru aceasta va consideram un tradator. Va prevenim sa va astamparati. Contrar, "Echipa Mortii nr. 12" din Iasi isi va indeplini misiunea cu care a fost insarcinata, adica suprimarea dumneavoastra…"

(Amenintare adresata profesorului Nicolae Iorga datand din 1934, semnata "Echipa Mortii nr. 12", aceeasi echipa care 6 ani mai tarziu, avea sa duca la indeplinire macabra amenintare).

CASETA 2

"…Un cadavru cu barba, o caciula cu initialele N.I., mana dreapta putin departata de corp si cu degetele impreunate in semnul crucii…Sub corp era sange inchegat. La fata locului am gasit 9 tuburi de trei calibre, 9,7mm si 6,35 mm, precum si unul de calibru 9mm, netras… Din faptul ca pe acest cadavru se afla bruma, convingerea mea este ca victima a fost ucisa inainte de ora 3 dimineata, iar din faptul ca, la fata locului, s-au gasit tuburile gloantelor trase, precum si sange, cred ca victima a fost ucisa in locul in care s-a gasit…"

(Din depozitia unui jandarm prezent la momentul identificarii cadavrului profesorului Nicolae Iorga).

CASETA 3

"In vechea casa a lui Samuil Teleki, colectiile lui se arata, prin amabilitatea directorului actual… Cele mai rare produse ale imprimeriei, incepand cu Biblii, se insira pe rafturi sub linia portretelor altei epoci, pe cand deasupra se boltea coperisul crapat de ani…"

(Din observatiile lui Nicolae Iorga asupra celor vazute in Biblioteca Teleki).

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page