Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

POEZIA BIBLIEI



Dumnezeu Si-a pus Sigiliul Sau peste mine din pruncie
Si m-a luat de mana, ca un Tata Bun, iar eu L-am urmat,
Pornind cu El pe carare, iar Cuvantul Lui m-a mangaiat,
Cand mi-a spus ca-mi da autograful divin pentru vesnicie!

El Si-a semnat pe inima mea de copil Numele Lui Sfant,
Ca sa-L am ca dar si adeverinta, ca-nfiat pentru vesnicie...
De-atunci port Sigiliul Sfant in mine, ca viata pe pamant
Sa-mi fie, oricand, doar o raza calda de soare in bucurie!         
                        Prof. Dumitru Buhai

Cele mai frumoase creatii poetice le-am gasit in cea mai minunata Carte, pe care am citit-o, am studiat-o si mi-a umplut inima de speranta, de credinta si de dragoste sfanta pentru Tatal meu: pentru Dumnezeu... Aceasta Sfanta Scriptura este Biblia.
Am citit mii de carti si am ramas impresionat de munca extraordinara a multimii de autori care si-au dezvaluit sufletul lor, descoperind secrete de viata, pentru a le transmite pe calea scrisului, folosind mijloacele cele mai diverse ale limbii, cu scopul de a comunica idei si adevaruri, in cele mai diverse si mai frumoase forme. Dintre aceste carti care mi-au bucurat sufletul si mi-au imbogatit mintea, Biblia a ramas unica carte care m-a insotit pe parcursul intregii vieti, dandu-mi sensul drumului de urmat si incalzindu-mi inima si sufletul pentru lucrurile ce merita osteneala in viata.  
Inca de cand eram un copilandru, cineva mi-a dat o Biblie. Cand am inceput s-o citesc, mi se parea ca nu voi ajunge niciodata la ultima pagina, pentru ca nu reuseam sa gust bogatia continutului si nici mesajul sfant ce emana din fiecare pagina a acestei carti sfinte, nici sa descifrez frumusetea limbii in care mi se dezvaluia Scrisoarea lui Dumnezeu catre sufletul meu. Abia in anii studentiei, la Universitate, la un curs de literatura veche, un profesor evreu, care cunostea bine tainele limbii in care a fost scrisa Biblia, mi-a dezvaluit frumusetea limbajului poetic al Vechiului Testament. De atunci, am fost fascinat de muzicalitatea cuvintelor si de imbinarile armonioase in versurile asezate in randuiala pe paginile acestei carti minunate si sfinte, care sunau asa de frumos in limba originala, dar ii  - gaseam frumusetea si in textul scris in limba romana. Din acele zile am patruns in sanctuarul biblic si mi-am hranit sufletul si mintea, gustand din acest izvor de intelepciune duhovniceasca, descifrand frumusetile estetice ale acestei capodopore sfinte.
In cercetarile mele, mi-a fost de folos limba ebraica si – mai ales – limba greaca veche, pe care am predat-o la Seminarul Teologic, perioada de care se leaga si preocuparea mea de aspectul poetic al textului biblic.
Biblia (<gr.biblion,s., biblia, pl.=carti) este o colectie de carti recunoscute si venerate de biserica ca „Sfanta Scriptura”( Biblia hagia), scrisa sub inspiratia Duhului Sfant si folosita ca document venit de la Dumnezeu, pentru a Se releva pe Sine si voia Sa pentru omenire.
Cand ne gandim la aceasta Carte, ne referim la o scriere care transmite mesajul intr-o forma unica in literatura universala. Scrisa de-a lungul a peste 1400 de ani, din timpurile lui Moise, pana la sfarsitul primului secol dupa Cristos, Biblia contine 66 de carti canonice: 39 in Vechiul Testament si 27 in Noul Testament. Aceste carti impresioneaza prin armonia lor in continutul de idei, fapte si mesaje prezentate, dar si prin forma unica si originala, redata prin limbajul lor de o coloratura poetica fara egal in literatura tuturor timpurilor.
Consideram poezie o opera literara in care mesajul artistic este transmis „cu ajutorul imaginilor expresive ale unui limbaj concentrat, al afectivitatii, al rimei, al ritmului”. Daca mesajul si emotia artistica este corelata intrisec cu forma, avem de a face cu versul poetic. In cazul in care forma este legata de continutul creatiei literare si de „izvorul subteran” al esteticului, prezent prin imagini concrete ce emotioneaza si bucura sufleteste, consideram ca avem de a face cu proza poetica, sau cu o „poezie in proza”. Termenii acestia se intrepatrund si de cele mai multe ori raman la latitudinea cititorului sau a esteticienilor, ori a criticilor literari sa sugereze sau sa considere daca o creatie artistica este poezie sau proza.
In ce priveste subiectul cu privire la frumusetea poetica a Bibliei, trebuie sa reliefam adevarul ca specificul conceptiei grecesti despre poezie se deosebea radical de cea ebraica; si amandoua de limba romana.
Aspectul formei si crearea de structuri lingvistice, prin care sa fie redat cu fidelitate continutul original i-a preocupat si pe traducatorii Cuvantului lui Dumnezeu in limba romana din ebraica sau din greaca, creind forme stilistice noi, care au ajutat la dezvoltarea si imbogatirea limbii romane scrise si vorbite, precum si la crearea poeziei legate de mesajele Bibliei.
Ideea sugerata de cuvintele „poet” in limba greaca, care inseamna „Creator”, ma face sa cred ca forma mesajului divin transmis oamenilor isi are originalitatea tocmai in alegerea cuvintelor cu o greutate stilistica specifica doar inspiratiei divine. De aceea, cand ma cufund in citirea Bibliei si descifrez mesajul dumnezeiesc in Cartea Sfanta, Il descopar pe Dumnezeu, Creatorul Universului si pe Parintele vesniciilor, ca pe un Poet care a pus in fiecare cuvant folosit o greutate de sens si o frumusete de forma pe care doar El o putea face, ca sa ne cheme la bucuria si fericirea vesnica, prin acele canale umane care au fost scriitorii sau traducatorii textului original  in limbile nationale, deci si a acelora ce-au muncit cu migala, ca sa ne dea Biblia in frumusetea continutului si a formei ei, in limba romana.
Poezia Bibliei a fost evitata de traducatorii Scripturilor din necunoasterea in detalii a frumusetii estetice, in greutatea ei poetica, sau de teama de a nu pierde mesajul in forma lui de relevare de doctrine, fara a se evidentia poezia originalului, Si aceasta, pentru ca forma poeziei ebraice este diferita in cele mai multe aspecte de cea din limba romana sau din greaca. Prin studiu comparat, se vede ca traducatorii au dat atentie deosebita transmiterii fidele a informatiilor, neputand intotdeauna sa preia cu aceeasi veridicitate si aspectul stilistic aflat in forma originala a poeziei sacre aflata in Biblie.  
Pentru a ne da seama clar de ideea pe care o subliniez, amintesc faptul ca poezia ebraica este marcata prin folosirea unui vocabular si a unei sintaxe distinctive, iar unele cuvinte si imbinari frazeologice ii sunt specifice. Apoi, ritmul ebraic nu are reguli specifice, pe cand in limba greaca acesta se bazeaza pe lungimea vocalelor, iar in limba romana pe accent.
Dupa ce am facut pe scurt aceste divagatii, ca sa vedem concret de ce este nevoie sa dam importanta cuvenita formei in care este scrisa Biblia, ca sa simtim in suflet bucuria descoperirii mesajului sfant si fericirea din curcubeul unui limbaj de comunicare ce se adreseaza direct inimii „ca un susur bland si ca o adiere de vant”, este nimerit sa scoatem in evidenta adevarul ca „proza” care abunda in Scriptura se impleteste fericit cu „proza poetica” si cu poezia plina de muzica adresata sufletului.
Proza poetica este intalnita la fiecare pas pe paginile Bibliei si o apreciem ca atare, daca urmarim si analizam aspectele si incarcatura poetica a cuvintelor in relatarea unor evenimente si stari, in descrieri de scene de natura sau de oameni. Exemple de proza poetica: Geneza 1-3, Matei 25:31-46, 1 Corinteni 13, din care citez: „Chiar daca as vorbi in limbi omenesti si ingeresti, si n-as avea dragoste, sunt o arama sunatoare sau un chimval zanganitor. Si chiar daca as avea darul proorociei; si as cunoaste toate tainele si toata stiinta; chiar daca as avea toata credinta asa incat sa mut muntii, si n-as avea dragoste, nu sunt nimic... Dragostea este indelung rabdatoare si plina de bunatate. Dragostea nu pizmuieste. Dragostea nu se lauda si nu se umfla de mandrie...”
Poezia Bibliei este de o profunzime si de o frumusete divina! Cartea lui Iov, Psalmii, Proverbele, Eclesiastul, Cantarea Cantarilor si alte carti incluse in biblioteca Bibliei fac sa vibreze sufletul cititorului si sa-l inalte la Dumnezeu, trezindu-i dorul de a fi legat de valori si realitati eterne: binele, adevarul si frumosul artistic ce atinge sublimul si divinul.
Subliniez ca Psalmii, Cartea lui Iov, Cantarea cantarilor si multe parti din cartile profetice – cum este cartea lui Isaia – sunt scrise, in originalul ebraic, in versuri, iar poezia ebraica difera de proza prin folosirea vocabularului profetic si a paralelismelor, pe cand traducerea romaneasca o avem ca si cand intreaga Biblie a fost scrisa in proza.
Pentru a exemplifica forma unui psalm scris in original, in versuri, dau o forma proprie de traducere a unui psalm, pe care orice crestin ar trebui sa-l poarte in memoria sufletului sau. Este vorba de Psalmul 23:  
     
1. Dumnezeu este Pastorul meu.
De aceea, de nimic nu ma tem eu.
2. El ma odihneste-n verzile pasuni,
Unde-s ape linistite si nu vin furtuni.
3. Domnul imi reinsufleteste sufletul
Si ma conduce pe caile cele mai drepte,
De dragul Numelui Lui si grijii Sale perfecte.  
4. Chiar de merg prin valea umbrei mortii,
Eu nu ma tem, orice s-ar intampla, de nici un rau
Caci stiu ca Tu esti cu mine, ca purtator al tortii,
Cand toiagul si nuiaua ta ma-ncurajeaza la greu.
5. Tu-mi pregatesti si-mi pui o masa,
Cand inamicii mei sunt la mine-acasa.
Tu imi ungi capul cu uleiul sfant al Tau,
Iar paharul meu este plin peste volumul sau.
6.  Cred ca fericirea si indurarea Ta ma vor insoti
In toate zilele ce mi le-ai dat sa pot vietui...
Si voi locui in Casa lui Dumnezeu pentru vesnicii!

Este nevoie sa remarc faptul ca nu se stie precis cum suna poezia ebraica veche, deoarece se cunoaste ca ritmul ei poetic este bazat pe silabele tonale, care includ lungimea si accentul sonor, sistem care a fost adoptat mult mai tarziu, probabil in jurul mileniului intai dupa Cristos. De aceea, este nevoie sa analizam concret textul biblic si sa vedem frumusetea lui poetica reala, acolo unde intalnim versul original ebraic, amintindu-ne ca acesta putea sa aiba 4 pana la 8 accente. Versurile erau grupate in strofe. Dau un singur exemplu: 2 Samuel 1:17-27.
Desi traducerea romaneasca nu are rima originalului, sa observam lirismul tragic redat intr-o proza poetica remarcabila: „Adu-ti aminte ca Tu m-ai lucrat ca lutul; si vrei din nou sa ma prefaci in tarana?”(Iov10:9).
Alte procedee poetice, aflate in original, ne incanta prin tehnicitate, dar si prin arta de a emotiona si a ne convinge prin atingerea corzilor sensibile sufletesti. Printre aceste procedee enumar: aliteratia (Ps.6:8), asonanta (Gen.49:17, Ex.14:14), Deut.3:2), refrenul(Ps.107, 136). Sa observam traducerea romaneasca in Psalmul 136, in care textul este mai fidel originalului, ca mesaj, dar si ca forma de exprimare poetica. „Laudati pe Domnul, caci este bun, caci in veac tine indurarea Lui!... Laudati pe Domnul domnilor, caci in veac tine indurarea Lui! Pe Cel ce singur face minuni mari, caci in veac tine indurarea Lui...”.
Paralelismul versului ebraic este redat cu multa acuratete in limba noastra. Intalnim paralelismul sinonimic in Ps.24:1-3, I Sam. 18:7, sau in Ps.15/1: „Doamne, cine va locui in cortul Tau? Cine va locui pe muntele Tau cel sfant?”. Paralelismul antitetic il gasim in Ps.37:9, Prov.10:1, 11:3), cel sintetic in Ps.19: 8-9. Acrostihurile (poezii cu strofe in care literele initiale ale versurilor alcatuiesc un cuvant sau o propozitie) se intalnesc destul de des in Vechiul Testament (Ps.9:10, 34, 37; Prov.31:10-31; Plangeri 1-4), iar in Psalmul 119, toate versurile fiecarei strofe, de 8 versuri, incep cu literele alfabetului ebraic.
Putem adauga, la cele de mai sus, toata gama podoabelor stilistice specifice creatiilor poetice, pe care le gasim pe paginile Bibliei: epitete, comparatii, metafore etc. Acestea dau parfumul limbajului poetic ce umple de speranta, de bucurie si de dorinta de a-L cunoaste mai bine pe Eroul Bibliei: Domnul si Mantuitorul nostru.
Tema despre frumusetea poetica a Bibliei este ampla si de o frumusete deosebita, dar scopul nostru, de aceasta data, este sa starnim curiozitatea dorintei de a citi, de a analiza si a urmari cu mintea, dar si cu sufletul mesajul Bibliei pentru noi.
Daca vrei sa-L cunosti pe Dumnezeu si sa-I intelegi mesajul din Biblie, trebuie sa iubesti poezia, invatand sa indragesti si sa apreciezi frumosul din lumea creata de El. Biblia este Cuvantul lui Dumnezeu, intr-o Carte unica, tiparita in miliarde de exemplare, ca sa fie de folos „sa invete, sa mustre, sa indrepte, sa dea intelepciune in neprihanire, pentru ca omul lui Dumnezeu sa fie desavarsit si cu totul destoinic pentru orice lucrare buna”(2Tim. 3:16-17).
Poezia Bibliei vorbeste inimilor insetate de frumos. Cartile poetice din Sfanta Scriptura au cantecul bucuriei, aleanul durerii, speranta fericirii, reazimul credintei, mangaierea in necazuri, siguranta si reazim in nevoi, e stanca pe care te reazimi si indemn la credinta si optimism, la fericirea si bucuria ce ne asteapta, dupa o viata cu ger, cand prin credinta vom dobandi biruinta si vom intra in Lumina din Cer, unde S-a dus sa ne pregatesca o Casa Mantuitorul nostru: Domnul Isus.
Cuvantul lui Dumnezeu este poezia sufletului meu! Cititorule, este Cuvantul lui Dumnezeu si poezia sufletului tau?
Intr-o lume in descompunere, Cuvantul acesta este mangaiere si sprijin, tonificare si alinare! Este mai mult: o stanca de sprijin intr-o lume cuprinsa in furtuna nesigurantei si necredintei. Este Scrisoarea de dragoste exprimata in cuvinte divine a lui Dumnezeu si pentru sufletul meu. „De aceea, pentru ca ai pret in ochii Mei, pentru ca esti pretuit si te iubesc...Nu te teme de nimic, caci Eu sunt cu tine!...”(Is.43:4, 5).
La incheierea succintei prezentari a frumusetii poetice a Bibliei, reliefez limbajul cel mai frumos din punct de vedere al stilului si al imaginilor poetice folosit de catre Fiul lui Dumnezeu, Domnul Isus. Limba folosita de Mantuitorul este o poezie adevarata, care ne da orizontul frumusetii Cuvantului lui Dumnezeu.
Poezia Bibliei este imnul bucuriei sufletului in regasirea lui Dumnezeu in Scrisoarea Lui catre oameni. Sa citim Biblia si sa-I vedem frumusetea si bogatia in continut, dar si in forma ei poetica!  

E-mail: ProfBuhaiD@aol.com

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page