Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Scrisoarea generalului Mircea Chelaru catre Sabina



Actiunea noastra nu este una de fronda. Actiunea noastra este una de legitimitate. A te descoperi iubitor de tara doar atunci cand altii ti-o iau este pagubos si periculos. Eu va chem, asa cum am mai facut-o, la Starea de Veghe. Raspunsul meu este acest cuvant de invatatura... daca credeti ca merita, dati-l mai departe!
Generalul CHE.M

Pentru Sabina, de la un General Roman!
Pentru tot neamul romanilor, oriunde s-ar afla El!

Sabina, Fiica a Pamantului cu nume predestinat! Tu ai facut, cu voia lui Dumnezeu, sa se inteleaga ca acest popor, adesea pedepsit cu hula, este siesi, marele giuvaer. Dumnezeu a lucrat prin tine si a facut sa se inteleaga ca acest popor nu a renuntat niciodata la memoria inalterabila care transcende toate vicisitudinile, toate otravirile de dinauntru sau de dinafara. Ai luat minunea culorilor din Pentagrama Sacra a Identitatii care se pastreaza in taine si astazi, asa cum numai basmul si balada le pot tine minte. Aici s-a incercat si se screm inca unii alogeni mintali sa ne loveasca cu perfidie. Si daca verbul meu este nervos este si pentru faptul ca, prin educatie si proprie traire, nu am acceptat niciodata tolerante pe acest subiect. Pentru ca cele cinci elemente specifice, ele insele nu pot fi negociate vreodata: steagul, cantecul, portul, limba si datina.

Am inceput „noua era” postsocialista cu o gaura in steag. Prea bine, vor spune unii, am smuls simbolul comunistilor! Ce am pus in loc? Cine suntem, si de unde venim? Steagul este locul la care te aduni cand esti in primejdie. Steagul este simbolul puterii tale pe un teritoriu care nu doar ca il administrezi, dar care este proprietate de tara! Steagul este expresia obarsiei istorice care te-a consacrat in constiinta universalitatii. Steagul este expresia suverana a unei puteri legitime si pe care il pui in fata Ta la tratative, la negocieri, la „summit”-uri sau pe cortul de campanie din pustiurile afgane, sau ti se ridica in semn de omagiu suprem la olimpiadele lumii, sau ti se infasoara pe catafalc atunci cand cazi secerat sub El, pentru El! Ca nimeni altul, El, Drapelul Natiunii, da sensul luptei tale, da putere numelui tau, te face egal in fata celor de-o seama cu tine!
Ce este cu steagul nostru? A ramas orfan de trecutul sau. A ramas cu aceeasi gaura revolutionara in piept, asteptand ca fiii lui de atunci sa-i umple din nou sufletul. Steagul meu si al tuturor romanilor a ramas fara inima! Si pentru ca este aidoma celui din Ciad, se merge la cacealma de catre unii. Ori nu-l mai pun deloc, ori pun alte steaguri, de ale lor, locale. Chiar pe ale altora de prin vecini, cu semne secuiesti, sarbesti, ucrainesti, cu semiluna, cu vulturasi, cu cruci teutone. Il ridica si cand echipa nationala joaca hochei in meciuri internationale. Pe la diferite primarii, steagul nostru este interzis sau pus de ziua lui in doliu. Pietele Tricolorului din resedintele de judet se populeaza doar la ordinul prefectului, odata pe an. Si cu cine!?! Cu cei care fac din acest moment o simpla bifa in calendarul activitatilor publice. In rest, sta atarnat pe cate un catarg de sector, zdrentuit de vant si nepasare...
El, curcubeul dacic coborat din taria timpurilor stravechi, ne priveste ingaduitor, pentru ca este legat prin juramant sa nu ne lase. Chiar si atunci cand dintre noi il parasesc ticalos, pentru simbrie straina.
Prin tine, Sabina, Fiica a Pamantului, Steagul nostru are iarasi Inima! O inima de copil pur, sub zodia sfintei Fecioare Maria, Ocrotitoarea Gradinii Maicii Domnului!

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page